Dumitru Prunariu: Saltul lui Felix Baumgartner, un prim test reuşit al unui costum spaţial flexibil

În opinia lui Dumitru Prunariu, reuşita lui Baumgartner nu este doar încununarea unei ambiţii duse la bun sfârşit şi a unei perioade de cinci ani de pregătire intensă, ci şi un pas înainte în ceea ce priveşte perfecţionarea metodelor de salvare de pe navele care desfăşoară misiuni spaţiale. Costumul flexibil purtat de austriac în saltul său din stratosferă a reuşit să reziste la viteza cu care acesta a coborât - 1.342,8 kilometri/ oră - fără a-i pune viaţa în pericol.

"Problema mare pe care mi-o puneam eu, ca inginer de aviaţie, este cum rezistă costumul respectiv în zona transsonică, pentru că, totuşi, este un costum flexibil, iar zona transsonică implică nişte modificări de parametri ai aerului foarte puternice - diferenţe de presiune de densitate a aerului înainte de partea sonică", a declarat Prunariu pentru MEDIAFAX.

Acesta mai apreciază că, odată cu saltul temerar al lui Baumgartner, a asistat la un prim test al unui costum care a dovedit că poate aduce un om pe pământ de la o înăţime "transstratosferică".

"Nu îi putem spune cosmică, deoarece cosmos e mai mult, mult mai mult - o înălţime la care zboară avioanele de vânătoare, mai sus oricum decât zboară avioanele de pasageri. Este un pas important, pentru că, de la acea înălţime, densitatea aerului este foarte mică, deci reintră practic în straturi dense ale atmosferei. Problema este că, sărind dintr-un vehicul spaţial care intră în atmosferă cu 28.000 de kilometri/ oră cu un astfel de costum implică mult mai multe aspecte legate de securitatea persoanei din interior decât saltul de pe o platformă fixă ridicată de un balon - ţinându-se cont de viteza cu care se reintră în atmosferă, hai să spunem că vehicolul frânează până la altitudinea de la care a sărit Felix Baumgartener până la 5.000 de kilometri/ oră , este o viteză hipersonică.

Astfel, el a atins o viteză transsonică, spre supersonică, dar nu a depăşit faza aceasta. Un astfel de costum flexibil permite să intri în atmosferă şi să zbori cu viteze hipersonice şi chiar cu mult mai mult decât viteza hipersonică cu 4-5 mAh (miliamperi / oră - n.r.). Părăsirea navei cosmice cu un astfel de costum trebuie făcută în anumite condiţii foarte bine studiate - fie într-un scut de protecţie care să frâneze puternic şi să te aducă la o viteză transsonică de la care îţi dai drumul liber cu un astfel de constum, fie făcută această capsulă în care să treacă şi care să te protejeze, pentru că forţele vibraţiile organismului uman la viteze aşa de mari pot să fie atât de puternice încât să te omoare înăuntru", mai spune astronautul român.

Felix Baumgartner, care, duminică, a realizat cu succes saltul în cădere liberă din stratosferă, plonjând de la o altitudine record de 39.043 de metri, deasupra statului american New Mexico, este prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului fără a se afla într-un avion. Acest record a fost atins chiar în ziua în care se celebrează 65 de ani de la primul zbor cu un avion supersonic, care a fost pilotat de Chuck Yeager în 1947, informează Sky News.

Citeşte şi: SALT ISTORIC pentru Felix Baumgartner: Aventurierul aerului a DEPĂŞIT viteza sunetului şi a stabilit două RECORDURI MONDIALE - FOTO, VIDEO

Plonjând de la altitudinea de peste 39.000 metri deasupra statului american New Mexico, Felix Baumgartner a stabilit duminică şi un alt record mondial - saltul în cădere liberă de la cea mai mare altitudine, a confirmat în conferinţa de presă de după salt Brian Utley, reprezentantul Federaţiei Aeronautice Internaţionale.

Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute, potrivit Sky News.

Recordul pentru saltul cu paraşuta în cădere liberă era deţinut din 1960 de un fost colonel din aviaţia americană (US Air Force), Joe Kittinger, care, ajuns la limita spaţiului cu ajutorul unui balon umflat cu heliu, a sărit în gol de la altitudinea de 31.333 de metri. Kittinger a fost, de altfel, acela care i-a oferit lui Baumgartner sfaturi în timpul coborârii.

Totuşi, austriacul nu a depăşit şi un al doilea record deţinut de Kittinger, care s-a aflat în cădere liberă timp de 4 minute şi 36 de secunde. Felix Baumgartner s-a aflat în cădere liberă doar 4 minute şi 19 secunde.

Scopul principal al lui Felix Baumgartner, pasionat de sporturi extreme, a fost acela de a depăşi viteza sunetului în cădere liberă - o premieră mondială -, plonjând de la o altitudine record. El a depăşit altitudinea pe care şi-o propusese, de 36.576 de metri, realizând saltul de la peste 39.000 de metri.

Cu textul "Born to fly" (Născut pentru a zbura, n.r.) tatuat pe antebraţ, austriacul în vârstă de 43 de ani a sperat să adauge mai multe recorduri în palmaresul său: căderea liberă realizată de la cea mai mare înălţime şi cea mai rapidă săritură liberă. De asemenea, Felix Baumgartner a intenţionat să devină primul om care depăşeşte viteza sunetului fără a se afla într-un echipament special de zbor.

În timpul ascensiunii sale, Felix Baumgartner a depăşit şi un alt record: s-a aflat într-o capsulă trasă de un balon care a ajuns la cea mai mare altitudine la care s-a aflat vreodată un balon cu echipaj uman, potrivit explicaţiilor oferite de specialiştii care au comentat transmisiunea live de pe redbullstratos.com.

Uriaşul balon - la care a fost ataşată o capsulă cu o greutate de 1.315 kilograme, în interiorul căreia se afla Felix Baumgartner - a fost ridicat în aer în jurul orei 18.30 (ora României), pentru umflarea lui fiind necesari 850.000 de metri cubi de heliu.

Ascensiunea celui supranumit "Neînfricatul Felix" a durat aproximativ 2 ore şi 40 de minute.

Citeşte şi: Ce a spus Felix Baumgartner după saltul prin care a depăşit viteza sunetului şi a stabilit DOUĂ RECORDURI MONDIALE

Baumgartner, care a purtat un costum presurizat, a păşit afară din capsulă în jurul orei 21.08 (ora României). Înainte de a se arunca în gol, Baumgartner a spus: "Câteodată trebuie să urci foarte sus pentru a-ţi da seama cât eşti de mic" ("Sometimes you have to go really high to see how small you are").

Momentele de după săritură au fost critice. Poziţia corpului său a avut un rol crucial, pentru a-i permite acestuia să respire. Dacă ar fi căzut şi s-ar fi rotit prea repede, Felix Baumgartner ar fi putut să sufere probleme la ochi, creier şi sistemul cardiovascular, potrivit Reuters.

Coborârea lui Baumgartner a durat 9 minute şi 3 secunde, din care 4 minute şi 19 secunde în cădere liberă, înainte de deschiderea paraşutei, potrivit specialiştilor din camera de control a misiunii lui Felix Baumgartner. Viteza atinsă în timpul coborârii de Felix Baumgartner a fost de 1.342,8 kilometri/ oră.

Evenimentul, pentru care austriacul s-a pregătit de cinci ani, programat să aibă loc iniţial pe 8 octombrie, a fost amânat de mai multe ori din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, întâi pentru 9 octombrie, apoi pentru 11 octombrie şi, cel mai recent, pentru duminică.

"Îmi plac foarte mult provocările, iar încercarea de a deveni prima persoană care depăşeşte bariera sunetului este o provocare unică. Acesta este, probabil, ultimul lucru pe care îl mai am de făcut", a declarat Felix Baumgartner în timpul perioadei de pregătire pentru marele salt.

"Cred că totul este o chestiune de pregătire. Trebuie să îţi faci bine treaba. Şi îmi displace să fiu numit un iubitor de senzaţii tari sau dependent de adrenalină, pentru că nu sunt deloc aşa. Îmi place ca totul să fie foarte bine pus la punct", a mai spus Baumgartner.

Aventurierul austriac a trecut peste decepţia provocată de amânarea saltului şi a încercat în ultimele zile să se concentreze asupra a ceea ce a trebuit să facă duminică, potrivit unui comunicat remis în urmă cu câteva zile de organizatori.

Felix Baumgartner s-a născut pe 20 aprilie 1969 în oraşul austriac Salzburg şi, de copil, a visat să piloteze elicoptere şi să sară cu paraşuta. "Mi-am dorit întotdeauna să mă simt liber şi, mai ales, să privesc lumea de sus. Când eram mic mă căţăram în copaci şi mi-am dorit întotdeauna să zbor", a spus Felix Baumgartner.

El a efectuat primul salt la vârsta de 16 ani, înainte de a se înrola în armata austriacă şi şi-a perfecţionat calităţile în cadrul forţelor speciale.

Aventurierul a explorat deja cele patru colţuri ale lumii, uneori în aer, dar şi de la nivelul solului. În 1999, el a devenit primul om care a sărit de pe unul dintre braţele statuii lui Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia, la numai 30 de metri de la sol, suficient însă pentru a deschide paraşuta şi a ateriza în siguranţă.

Dar cele mai spectaculoase sărituri ale sale sunt acelea de pe cele mai înalte turnuri ale lumii - Petronas Tower din Kuala Lumpur, Malaezia (în 1999), şi de pe turnul din Taipei, Taiwan (2004).

Felix Baumgartner a devenit în 2003 primul om care a traversat Canalul Mânecii în cădere liberă folosind o aripă de deltaplan fabricată din carbon.

Baumgartner a sărit şi de pe cel mai înalt pod din lume, Viaductul Millau, din Franţa, care se ridică la înalţimea de 343 de metri deasupra Văii Tarn.

În prezent, el trăieşte în Elveţia şi Statele Unite ale Americii, însă mărturiseşte: "În aer mă simt acasă".

Sportivul este sprijinit tehnic şi financiar pentru acest salt supersonic de grupul austriac de băuturi energizante Red Bull şi de patronul acestuia, multimilionarul austriac Dietrich Mateschitz.

Cel din urmă este şi proprietarul echipei de Formula 1 Red Bull-Renault, la care concurează actualul campion mondial, germanul Sebastian Vettel.