Endeavour a aterizat fără probleme pentru ultima oară - VIDEO

Roţile trenului de aterizare au atins pista Centrului spaţial Kennedy din Florida la ora 06.35 GMT (02.35), în timp ce naveta avea o viteză de 360 de kilometri/ oră, sub un cer senin, după o coborâre vertiginoasă care a durat 65 de minute.

Endeavour s-a apropiat de pista de aterizare zburând pe deasupra Americii Centrale, survolând apoi Golful Mexic, înainte de a coborî în Florida.

Cu trei minute înainte de a ateriza, Endeavour şi-a anunţat intrarea în atmosferă, deasupra Centrului spaţial Kennedy, printr-un dublu boom sonic.

După ce aproape întreaga coborâre s-a efectuat în regim de pilotare automată, comandantul navetei Endeavour, Mark Kelly, a preluat comenzile manuale ale transportorului spaţial, pentru a-l alinia cu pista de aterizare. Pentru a efectua corect această manevră, Endeavour a efectuat un viraj de 245 de grade.

Cu câteva secunde înainte ca naveta să atingă pista de aterizare, o paraşută colorată în alb şi roşu s-a deschis în partea din spate a navetei pentru a-i frâna aterizarea.

Postul de televiziune al Agenţiei spaţiale americane (NASA) a transmis în direct imaginile manevrelor finale, filmate de la Centrul spaţial Kennedy, alternând cu imagini transmise din cabina navetei.

Endeavour a încheiat astfel cu bine un periplu de 16 zile în spaţiu, dintre care 12 au fost petrecute fiind conectată la Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Aceasta a fost cea de-a 25-a şi, totodată, ultima misiune spaţială pentru naveta Endeavour, în cei 19 ani de serviciu în slujba NASA.

Naveta Endeavour s-a conectat la ISS pe 18 mai, la două zile de la lansarea ei din Florida. O primă tentativă de lansare a fost anulată pe 29 aprilie din cauza unei defecţiuni electrice.

În timpul acestei misiuni, Endeavour şi echipajul ei au livrat şi instalat pe ISS detectorul de particule "Alpha Magnetic Spectrometer-2" (AMS), un modul experimental de fizică fundamentală, construit cu scopul de a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului, precum existenţa antimateriei sau natura materiei negre, invizibile. Această materie formează circa 25% din masa universului. Este pentru prima oară când un spectrometru magnetic a fost trimis în spaţiu.

Spectrometrul (AMS) este rodul unei colaborări internaţionale, sub coordonarea profesorului Samuel Ting de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1976 şi iniţiator al acestui proiect ştiinţific.

Echipajul de pe Endeavour a ataşat de ISS în cadrul acestei misiuni şi modulul Express Logistic Carrier (ELC3), un container greu de şase tone, fabricat din aluminiu, cu dimensiunile de 4 metri x 3 metri, în care sunt stocate piesele detaşabile şi pot avea loc experienţe ştiinţifice realizate în vid.

Patru ieşiri orbitale de câte şase ore fiecare, realizate de echipe de câte doi astronauţi, au fost efectuate pe parcursul celor 12 zile pe care Endeavour le-a petrecut conectată la ISS, ce au constat în misiuni de întreţinere şi îmbunătăţiri tehnice la nivelul structurii staţiei.

Endeavour a fost lansată pentru prima oară în mai 1992 şi a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, distrusă în catastrofa din 1986.

După această misiune, NASA va mai avea la dispoziţie o singură misiune, cea a navetei Atlantis, a cărei lansare este programată pentru 8 iulie, înainte de scoaterea din circulaţie a navetelor spaţiale şi trimiterea lor în câteva muzee americane. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule spaţiale, capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Endeavour va fi expusă la California Science Center din Los Angeles, iar Discovery, prima scoasă din circulaţie, va fi expusă într-o anexă a Muzeului naţional al aerului şi spaţiului, numită Steven Udvar-Hazy Center, din apropiere de Washington. Naveta Atlantis va fi expusă la Centrul Spaţial Kennedy din Florida.

Agenţia spaţială rusă facturează NASA cu peste 50 de milioane de dolari pentru fiecare loc de la bordul capsulelor Soyuz. La bordul unei capsule Soyuz se pot îmbarca maximum trei astronauţi.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.