Fizicianul Stephen Hawking pariază că acceleratorul de particule nu va găsi bosonii Higgs

Mecanismul LHC, cel mai mare accelerator de particule din lume, "va multiplica de patru ori energia cu ajutorul căreia se poate studia interacţiunea dintre particule. Potrivit stadiului actual al cunoştinţelor noastre, acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a descoperi particulele Higgs, care au generat masă pentru toate particulele", a reamintit fizicianul.

"Consider că ar fi mult mai interesant dacă nu am găsi bosonii Higgs. Acest lucru ar arăta că ceva nu funcţionează şi că trebuie să ne revizuim raţionamentul. Pariez 100 de lire sterline că nu se vor găsi bosonii Higgs", a spus el, într-un interviu acordat BBC.

LHC are ca obiectiv să recreeze condiţiile existente în momentul creării Universului, în urmă cu 13,7 miliarde de ani, în scopul de a perfecta şi revoluţiona viziunea noastră asupra lumii. Ambiţia particulară a proiectului este să detecteze bosonii Higgs, a căror absenţă bulversează fizica teoretică.

Dacă nu se vor descoperi bosonii Higgs, acest lucru nu va reprezenta un eşec, ci tocmai contrariul, este opinia cercetătorului britanic. "Ceea ce va descoperi sau nu acceleratorul de particule ne va oferi numeroase informaţii asupra structurii universului", a spus el.

Fizicianul a recunoscut că este "dificil" de identificat orice fel de rentabilitate economică a acceleratorului de particule, însă a precizat că "asta nu înseamnă că ea nu există".

În ceea ce priveşte preferinţa pentru un program spaţial în locul mecanismului LHC, Stephen Hawking nu s-a pronunţat, răspunzând că este ca şi cum i s-ar cere să spună "pe care dintre copiii săi să-i sacrifice".

"Acceleratorul de particule, la fel ca şi programul spaţial, sunt vitale dacă specia umană vrea să nu fie slăbită şi să dispară", a spus el.

LHC a fost construit la 100 de metri în subteran în apropiere de Geneva. În interiorul său, se va experimenta coliziunea unor pachete de protoni în vederea generării unei serii de particule dintre care unele nu au putut fi observate până în prezent.

Stephen Hawking este profesor la Universitatea Cambridge, fiind specializat în fenomenul găurilor negre. El a scris lucrarea "O scurtă istorie a timpului", unul dintre cele mai mari succese ale literaturii ştiinţifice, şi lucrarea "George şi secretele Universului".

Pe de altă parte, fizicianul francez Hubert Reeves a declarat, într-un interviu acordat cotidianului elveţian Le Matin, că rezultatele obţinute prin experimentul care va avea loc miercuri şi care va avea în centru acceleratorul de particule construit în apropiere de Geneva ar putea bulversa fizica particulelor elementare.

"Această maşinărie va genera rezultate neaşteptate. Informaţiile care vor fi obţinute riscă să bulverseze fizica particulelor elementare", a explicat el. Acceleratorul este "un instrument cu adevărat impresionant". "Puţurile pentru coborârea materiei au o mărime care permite trecerea prin ele şi a unei catedrale", a spus el.

Reeves nu crede că LHC ar putea genera o gaură neagră care să "înghită" planeta, aşa cum se tem unii oameni de ştiinţă, care şi-au exprimat deja dubiile în ceea ce priveşte coliziunile de protoni care vor avea loc în interiorul acceleratorului pentru a recrea condiţiile existente imediat după Big Bang, ei fiind de părere că ar putea genera minuscule găuri negre care ar putea absorbi toată materia care le înconjoară.

"Nu există niciun fel de riscuri, e vorba numai de zvonuri", a asigurat Hubert Reeves. "Ceea ce numim gaură neagră este un loc în care materia este atât de compactă încât nu se poate extrage nici lumina; ea se reflectă de la suprafaţă, ca apa unei fântâni", a adăugat el.

Mecanismul nu poate să genereze găuri negre, spune Reeves, în pofida puterii sale, deoarece coliziunile provocate "deşi foarte puternice, vor fi inferioare celor atinse de razele cosmice care bombardează Pământul permanent".

Experimentul va fi lansat miercuri, când mecanismul - în valoare de 5 miliarde de euro - care va recrea forţele care au rezultat după Big Bang şi au dus la formarea universului va fi pornit la Cern, lângă Geneva, unde se află sediul organizaţiei europene de cercetare nucleară. Câţiva dintre cercetătorii implicaţi în experiment au declarat că au primit e-mailuri şi telefoane de ameninţare din partea unor reprezentanţi ai opiniei publice, care se tem că dispozitivul ar putea provoca cutremure sau tsunami, care ar putea distruge lumea.