Fosilele unui iepure uriaş, care nu putea să sară şi nu avea duşmani naturali, descoperite în Spania

Această specie nouă, care a primit denumirea de Nuralagus rex, cântărea circa 12 kilograme - fiind de şase ori mai greu faţă de majoritatea iepurilor de câmp din zilele noastre.

"Nuralagus rex era un iepure foarte robust şi deosebit. În mod sigur era un animal foarte calm şi se deplasa cu mişcări încete, dar puternice", a declarat Josep Quintana, coordonatorul studiului, pentru Discovery News.

Quintana, un specialist de la Institutul de paleontologie din Catalunia, consideră că această specie de iepure nu putea sări din cauza faptului că renumita coloană vertebrală foarte lungă şi arcuită tipică pentru iepurii din zilele noastre, era pe atunci scurtă şi neflexibilă.

În opinia cercetătorilor spanioli, exemplarele din specia Nuralagus rex îşi petreceau cea mai mare parte a zilei săpând liniştiţi după hrană - compusă în principal din rădăcini şi tuberculi.

"Strămoşii lui Nuralagus rex au sosit pe insula Minorca în timpul crizei mesiniene, din urmă cu 5,3 milioane de ani. Pe parcursul acestei perioade geologice, Marea Mediterană a secat, iar Insulele Baleare au fost astfel legate de suprafaţa continentală înconjurătoare (din Europa şi Africa). În acest fel, strămoşii lui Nuralagus rex au ajuns în Minorca", a explicat Quintana.

În timp, acest iepure a crescut atât de mult, încât a ajuns să cântărească de 10 ori mai mult faţă de "verişorul" lui de pe continent - o specie dispărută în prezent. Insula Minorca era populată în acea perioadă şi de alte vieţuitoare, precum lilieci, hârciogi uriaşi şi broaşte ţestoase uriaşe.

Neavând nevoie de apărare, acest iepure uriaş şi-a pierdut acuitatea vizuală şi auditivă. Globul său ocular s-a redus de-a lungul timpul, acelaşi fenomen petrecându-se şi cu urechile acestuia.

Cercetătorii spanioli consideră că această specie de iepure a ajuns la acele dimensiuni gigantice din cauza "efectului insular" - un fenomen care le permite animalelor de talie mică să crească în dimensiuni în lipsa prădătorilor naturali.