Gaură uriaşă în stratul de ozon de deasupra Arcticii, din cauza frigului extrem

Provocată de temperaturile excepţional de joase de la Polul Nord, această gaură s-a deplasat timp de 15 zile deasupra Europei de Est, a Rusiei şi a Mongoliei, expunând uneori populaţia la un nivel ridicat de raze ultraviolete, au anunţat cercetătorii.

Ozonul, o moleculă compusă din trei atomi de oxigen, se formează în stratosferă, unde filtrează ultravioletele - raze dăunătoare pentru vegetaţie şi care pot să provoace cancer de piele sau cataractă.

Acest scut natural al Terrei este în mod regulat "atacat" la nivelul polilor iarna şi primăvara, parţial din cauza clorofluorocarburilor (CFC) folosite de oameni în sistemele de răcire şi a aerosolilor. Producţia de CFC este aproape nulă în zilele noastre, graţie protocolului semnat în 1985 la Montreal.

Frigul intens rămâne principalul factor de distrugere a ozonului. Sub efectul frigului, vaporii de apă şi moleculele de acid azotic se condensează pentru a forma nori în straturile joase ale stratosferei. Aceşti nori se formează din clor, care cauzează distrugerea ozonului.

Gaura din stratul de ozon este în mod obişnuit mai mare în Antarctica decât în Arctica, deoarece la Polul Sud este mult mai frig. Măsurătorile efectuate până în prezent la Polul Nord arată faptul că găurile din stratul de ozon variază şi sunt mult mai limitate decât în în emisfera sudică.

Observaţiile realizate din satelit începând din iarna anului 2010 până în primăvara anului 2011 au arătat că stratul de ozon a fost supus la grele încercări, la o altitudine cuprinsă între 15 kilometri şi 23 kilometri. Scăderea cea mai importantă - peste 80% - a fost înregistrată la altitudinile cuprinse în intervalul 18-20 kilometri.

"Pentru prima dată, scăderea a fost suficientă pentru a putea vorbi pe bună dreptate despre o gaură a stratului de ozon deasupra Arcticii", afirmă autorii acestui studiu, publicat, duminică, în revista ştiinţifică Nature.

Vinovat de acest lucru este un fenomen cunoscut sub numele de "vortex polar", un ciclon masiv care se formează în fiecare iarnă în stratosfera arctică şi care, anul trecut, s-a format în condiţii de frig extrem, a declarat Gloria Manney de la Jet Propulsion Laboratory din California.

"Distrugerea ozonului a început în ianuarie, apoi s-a accelerat până la un asemenea punct încât concentraţiile de ozon din regiunea vortexului polar erau inferioare celor de anul trecut", a adăugat Gloria Manney.

Valori deosebit de mici au fost observate "în timpul celor 27 de zile din martie şi începutul lunii aprilie, pe o suprafaţă de circa 2 milioane de kilometri, adică de aproape cinci ori suprafaţa Germaniei sau a Californiei", a precizat aceeaşi cercetătoare.

Această valoare echivalează cu cea care a corespuns distrugerii stratului de ozon de deasupra Antarcticii la mijlocul anilor '80.

În aprilie 2011, vortexul polar s-a deplasat deasupra unor regiuni mai dens populate din Rusia, Mongolia şi Europa de Est, timp de 15 zile. Măsurătorile efectuate la sol au evidenţiat "valori neobişnuit de mari" ale razelor ultraviolete, înainte ca vortexul să dispară.