Genele masculine au un anumit rol negativ asupra speranţei de viaţă

Într-un studiu desfăşurat în laborator, puii obţinuţi prin manipularea genetică a ADN-urilor provenind de la două femele de şoareci au trăit mai mult timp decât puii obţinuţi din fecundarea unei femele cu un mascul, fapt care i-a determinat pe cercetători să întrevadă un anumit rol negativ avut de genele masculine asupra duratei de viaţă a mamiferelor.

Rezultatele acestui studiu, publicat miercuri de revista Human Reproduction, au relevat faptul că şoarecii rezultaţi din două genomuri feminine au trăit, în medie, cu 186 de zile mai mult decât exemplarele obişnuite.

"Ştim de mult timp că femeile au tendinţa să trăiască mai mult decât bărbaţii, în aproape toate ţările din lume, şi că aceste diferenţe dintre cele două sexe există şi la multe alte specii de mamifere", a explicat unul dintre autorii studiului, Tomohiro Kono, specialist al Departamentului de bioştiinţă din cadrul Universităţii de ştiinţe agricole din Tokyo.

Însă rolurile jucate de genomul unuia sau altuia dintre cele două sexe nu a fost clarificat deocamdată.

Pentru a încerca să găsească o explicaţie, cercetătorii au studiat durata de viaţă a şoarecilor obţinuţi fără ajutorul spermatozoizilor, prin manipulări genetice.

Ei au colectat ovocite de la şoareci în vârstă de o zi, au manipulat materialul genetic pentru ca acestea să se comporte în acelaşi fel ca spermatozoizii şi l-au transferat în ovocitele nefertilizate ale şoarecilor adulţi, ale căror nuclee au fost în prealabil îndepărtate.

Aceste ovocite "reconstruite" s-au dezvoltat şi au devenit embrioni, care au fost apoi tranplantaţi în uterele unor mame-surogat. Cei 13 şoareci care s-au născut în acest fel aveau, din punct de vedere genetic, două mame şi niciun tată.

Cercetătorii au comparat aceşti şoareci cu alţi 13 obişnuiţi. Animalele s-au născut în perioada octombrie 2005 - martie 2006.

Şoarecii obişnuiţi au trăit, în medie, 655,5 zile, iar cei rezultaţi prin manipulări genetice, mai mici şi mai slabi decât grupul de control, au trăit, în medie, 841,5 zile, cu 186 de zile mai mult. Şoarecii provenind din două mame păreau să dispună de sisteme imunitare mai bune.

În opinia cercetătorilor, diferenţa ar fi o consecinţă a unei gene a cromozomului 9, denumită RASGRF1, asociată cu creşterea postnatală.