Efect paradoxal: Cutremurele contribuie la diminuarea volumului munţilor

Aceste observaţii importante au fost făcute de o echipă internaţională de geologi, specializaţi în analiza riscurilor naturale, cu ocazia seismului cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter care a zguduit provincia chineză Sichuan în mai 2008.

Acest seism s-a produs „de-a lungul marginii din partea de est a platoului tibetan, în interiorul lanţului muntos numit Longmen Shan, care prezintă o ridicare topografică medie de 5 kilometri. De aici şi paradoxul situaţiei”, a declarat Marcello de Michele de la Biroul de cercetări geologice şi miniere (BRGM), unul dintre autorii studiului.

Constatând că acel seism foarte violent a produs peste 56.000 de alunecări de teren, geologii au încercat să evalueze printr-un program de modelare computerizată volumul de sedimente deplasate de aceste alunecări de teren. Potrivit calculelor făcute, acest volum se cifrează între 5 şi 15 kilometri cubi.

În paralel, ridicarea solurilor ca rezultat al seismului, adică volumul câştigat de stratul superior din scoarţa terestră care „se pliază” sub efectul cutremurului, nu depăşeşte 1,5 – 4 kilometri cubi.

Chiar dacă eroziunea (cauzată de scurgeri de apă, cursuri de râuri etc.) nu ar duce de-a lungul timpului decât „o fracţiune” din sedimentele şi dărâmăturile deplasate în timpul alunecărilor de teren, seismul din Sichuan va conduce la o scădere semnificativă a volumului munţilor şi a reliefului din zonă, au concluzionat autorii studiului.

Potrivit cifrelor oficiale, seismul din Sichuan a făcut peste 70.000 de victime, 18.000 de persoane sunt încă dispărute, iar milioane de oameni au rămas fără locuinţe.