Ghana este prima ţară care aprobă vaccinul împotriva malariei de la Oxford

Aprobarea vaccinului în Ghana este oarecum neobişnuită, deoarece vine înainte de publicarea datelor din faza finală a studiului.

Nu este clar când va fi lansat vaccinul în Ghana, deoarece alte organisme de reglementare, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), încă îi evaluează siguranţa şi eficacitatea.

Boala transmisă de ţânţari ucide peste 600.000 de persoane în fiecare an, cei mai mulţi dintre ei fiind copii din Africa.

Adrian Hill, cercetător la Oxford, a declarat că autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ghana a aprobat vaccinul la nivel naţional pentru grupa de vârstă cu cel mai mare risc de deces din cauza malariei - copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 36 de luni.

Oxford a încheiat un contract cu Serum Institute of India pentru a produce anual până la 200 de milioane de doze de vaccin - cunoscut sub numele de R21.

Aceasta este prima dată când un vaccin important a fost aprobat într-o ţară africană înaintea naţiunilor bogate, a declarat Hill.

Aprobarea unui vaccin înainte de publicarea datelor din testele din stadiul final este, de asemenea, un lucru rar, au declarat experţii pentru Reuters.

„În special de la COVID, autorităţile de reglementare africane au adoptat o poziţie mult mai proactivă, au spus... nu vrem să fim ultimii din spate”, a spus Hill.

Primul vaccin împotriva malariei, Mosquirix de la producătorul britanic de medicamente GSK, a fost aprobat de OMS anul trecut, după zeci de ani de muncă. Însă lipsa de finanţare şi a potenţialului comercial zădărniceşte capacitatea GSK de a produce atâtea doze câte sunt necesare, demonstrând necesitatea unui alt candidat.

GSK s-a angajat să producă până la 15 milioane de doze de Mosquirix în fiecare an până în 2028, cu mult sub cele aproximativ 100 de milioane de doze pe an de vaccin cu patru doze despre care OMS spune că sunt necesare pe termen lung pentru a acoperi aproximativ 25 de milioane de copii.

Ghana, Kenya şi Malawi au fost toate implicate în programul pilot de introducere a Mosquirix şi au început să îl introducă pe scară mai largă în ultimele luni.

De când a început în 2019, 1,2 milioane de copii din cele trei ţări au primit cel puţin o doză de vaccin Mosquirix.

OMS a declarat luna trecută că, în zonele în care a fost administrat vaccinul, mortalitatea infantilă de toate cauzele a scăzut cu 10%, un semn al impactului său.

În septembrie au fost publicate date intermediare din cadrul studiului de vaccinare de la Oxford, la care au participat peste 400 de copii mici, care arată o eficacitate a vaccinului între 70-80% la 12 luni de la a patra doză.

Datele dintr-un studiu clinic de fază III în curs de desfăşurare cu 4.800 de copii din Burkina Faso, Kenya, Mali şi Tanzania urmează să fie publicate în lunile următoare.

Hill a declarat că datele sugerează o performanţă similară cu cea din studiul de fază II şi au fost împărtăşite cu autorităţile de reglementare în ultimele şase luni.

Dezvoltarea vaccinurilor a durat zeci de ani, având în vedere structura complicată şi ciclul de viaţă al parazitului malariei. Vaccinul de la Oxford este al doilea din ultimii ani care a fost aprobat pentru utilizare.

Vaccinurile pentru copii în cele mai sărace părţi ale Africii sunt de obicei cofinanţate de organizaţii internaţionale precum Gavi, alianţa pentru vaccinuri, numai după ce au primit aprobarea OMS.

Ghana foloseşte finanţarea Gavi pentru campaniile sale de vaccinare, deşi se orientează către cumpărarea propriilor vaccinuri după creşterea economică din ultimii ani.

Dr. Derrick Sim, directorul general al Gavi pentru pieţele de vaccinuri, a declarat că organizaţia este pregătită să ofere finanţare pentru R21 dacă OMS o susţine. El a spus că este crucial ca costul să fie menţinut sub 3 dolari, aşa cum a indicat Serum.

„Acest lucru arată cât de aproape este lumea de a avea un al doilea vaccin aprobat pentru combaterea malariei”, a spus el.