Gheaţa care s-a format în 2000 ani pe Muntele Everest s-a topit în 25 ani. Cine este vinovatul?

Cel mai înalt gheţar de pe cel mai înalt munte din lume pierde  gheaţă în fiecare an din cauza schimbărilor climatice induse de om, arată un nou studiu.

Descoperirile servesc ca un avertisment că topirea rapidă a gheţarilor în unele dintre cele mai înalte puncte ale Pământului ar putea duce la agravarea impactului asupra climei , inclusiv avalanşe mai frecvente şi secarea surselor de apă de care depind aproximativ 1,6 miliarde de oameni din lanţurile muntoase pentru băut, irigare şi hidroenergie.

Gheaţa care s-a format în 2000 ani pe gheţarul South Col s-a topit în aproximativ 25 de ani, ceea ce înseamnă că s-a subţiat de aproximativ 80 de ori mai repede decât s-a format.

În timp ce topirea gheţarilor este studiată la scară largă, atenţia ştiinţifică a fost acordată gheţarilor din cele mai înalte puncte ale planetei, susţin cercetătorii în studiul , publicat în Nature Portfolio Journal Climate and Atmospheric Science.

O echipă de oameni de ştiinţă şi alpinişti, inclusiv şase de la Universitatea din Maine, a vizitat gheţarul în 2019 şi a colectat mostre dintr-un miez de gheaţă de 10 metri lungime. Ei au instalat, de asemenea, cele mai înalte două staţii meteo automate din lume pentru a colecta date şi a răspunde la o întrebare: sunt cei mai înalţi gheţari ai Pământului afectaţi de schimbările climatice legate de om?

„Răspunsul este un da răsunător şi foarte semnificativ de la sfârşitul anilor 1990”, a spus Paul Mayewski, liderul expediţiei şi directorul Institutului pentru Schimbările Climatice de la Universitatea din Maine.

Cercetătorii au spus că descoperirile nu numai că au confirmat că schimbările climatice provocate de om au atins cele mai înalte puncte de pe Pământ, ci şi că a perturbat echilibrul critic pe care îl oferă suprafeţele acoperite de zăpadă.

„Este o schimbare completă faţă de ceea ce a fost experimentat în acea zonă, probabil de-a lungul întregii perioade de ocupare a munţilor de către oameni”, a spus Mayewski pentru CNN. „Şi s-a întâmplat foarte repede”.

Cercetările au arătat că odată ce gheaţa a fost expusă,gheţarul  s-a micşorat cu 55 de metri  într-un sfert de secol. Cercetătorii observă că gheţarul s-a transformat dintr-un strat de zăpadă în predominant gheaţă şi că schimbarea ar fi putut începe încă din anii 1950. Dar pierderea gheţii a fost cea mai intensă de la sfârşitul anilor 1990.

Această transformare în gheaţă înseamnă că gheţarul nu mai poate reflecta radiaţia de la soare, făcându-i topirea mai rapidă.

Simulările modelului arată că, din cauza expunerii extreme la radiaţia solară, topirea sau vaporizarea în această regiune se poate accelera cu un factor de peste 20, odată ce stratul de zăpadă se transformă în gheaţă. O scădere a nivelului de umiditate relativă şi vânturile mai puternice sunt, de asemenea, factori.

Pe lângă toate impacturile asupra celor care depind de apa de la gheţari, rata actuală de topire ar face  expediţiile pe Muntele Everest mai dificile, deoarece stratul de zăpadă şi gheaţă se subţiază şi mai mult în următoarele decenii.

„Ursii polari au fost simbolul emblematic al încălzirii arctice şi al pierderii gheţii marine”, a spus Mayewski. „Sperăm că ceea ce s-a întâmplat sus pe Everest va fi o demonstraţie emblematică”, declară pentru CNN.