Giganţii tech pun monopol şi pe cercetare? Premiile Nobel de anul acesta s-au dus la trei cercetători ce au lucrat pentru Google. Mediul academic tradiţional trage un semnal de alarmă

Acordarea în această săptămână a premiilor Nobel pentru chimie şi fizică unui număr restrâns de pionieri ai inteligenţei artificiale afiliaţi Google, a stârnit dezbateri cu privire la dominaţia companiilor mari în domeniul cercetării.
Pentru unii, premiile Nobel de săptămâna aceasta subliniază cât de greu devine pentru mediul academic tradiţional să concureze.
Specialiştii avertizează că giganţii tech au interese principale comerciale. Ei cer investiţii publice mai mari în cercetare

474 afișări

Imaginea articolului Giganţii tech pun monopol şi pe cercetare? Premiile Nobel de anul acesta s-au dus la trei cercetători ce au lucrat pentru Google. Mediul academic tradiţional trage un semnal de alarmă

Acordarea în această săptămână a premiilor Nobel pentru chimie şi fizică unui număr restrâns de pionieri ai inteligenţei artificiale afiliaţi Google, a stârnit dezbateri cu privire la dominaţia companiei în domeniul cercetării.

Google a fost în fruntea cercetării în domeniul inteligenţei artificiale, dar a fost forţată să se plaseze în defensivă, deoarece face faţă presiunii concurenţiale a OpenAI, susţinută de Microsoft, şi controlului reglementar din partea Departamentului de Justiţie al Statelor Unite.

Miercuri, Demis Hassabis - cofondator al DeepMind, unitatea de inteligenţă artificială a Google - şi colegul său John Jumper au primit premiul Nobel pentru chimie, alături de biochimistul american David Baker, pentru activitatea lor de decodare a structurilor proteinelor microscopice.

În acelaşi timp, Geoffrey Hinton, fost cercetător Google, a primit marţi premiul Nobel pentru fizică, alături de omul de ştiinţă american John Hopfield, pentru descoperirile anterioare în domeniul învăţării automate care au deschis calea către boom-ul inteligenţei artificiale.

Mediul academic tradiţional se luptă să concureze cu Big Tech în cercetarea în domeniul AI.

Profesorul Dame Wendy Hall, informatician şi consilier pe probleme de inteligenţă artificială la Organizaţia Naţiunilor Unite, a declarat pentru Reuters că, deşi munca laureaţilor a meritat recunoaşterea, lipsa unui premiu Nobel pentru matematică sau informatică a distorsionat rezultatul.

„Comitetul pentru premiul Nobel nu vrea să piardă aceste lucruri legate de inteligenţa artificială, aşa că este foarte creativ din partea lor să îl împingă pe Geoffrey pe calea fizicii”, a spus ea.

„Aş spune că ambele sunt îndoielnice, dar totuşi demne de un premiu Nobel în ceea ce priveşte ştiinţa pe care au făcut-o. Deci, cum altfel ai de gând să îi recompensezi?”

Noah Giansiracusa, profesor asociat de matematică la Universitatea Bentley şi autor al cărţii „How Algorithms Create and Prevent Fake News”, a susţinut, de asemenea, că victoria lui Hinton a fost discutabilă.

„Ceea ce a făcut el a fost fenomenal, dar a fost fizică? Nu cred. Chiar dacă există inspiraţie din fizică, nu dezvoltă o nouă teorie în fizică sau nu rezolvă o problemă de lungă durată în fizică.”

Categoriile de premii Nobel pentru realizări în medicină sau fiziologie, fizică, chimie, literatură şi pace au fost stabilite în testamentul inventatorului suedez Alfred Nobel, care a murit în 1895. Premiul pentru economie este o adăugare ulterioară, înfiinţată în 1968 cu ajutor din partea băncii centrale suedeze.

Cercetarea nefinaţată de giganţi devine din ce în ce mai grea.

Pentru unii, premiile Nobel de săptămâna aceasta subliniază cât de greu devine pentru mediul academic tradiţional să concureze. Giansiracusa a declarat pentru Reuters că este nevoie de investiţii publice mai mari în cercetare.

„O mare parte din Big Tech nu este orientată spre următoarea descoperire în domeniul învăţării profunde, ci spre a face bani prin promovarea chatboţilor sau prin plasarea de reclame pe internet”, a spus el. „Există zone de inovare, dar multe dintre acestea sunt foarte neştiinţifice”.

Geoffrey Hinton însuşi şi-a exprimat unele regrete cu privire la munca sa de o viaţă, părăsind Google anul trecut pentru a putea vorbi liber despre pericolele inteligenţei artificiale şi avertizând că computerele ar putea deveni mai inteligente decât oamenii mult mai repede decât se preconiza.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: nobel,; google,; premii,; academie,; monopol,; inteligenta,; premiu,; chimie

Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024

Citește pe www.zf.ro: Fabrica de milionari: Revolut a creat averi pe bandă după ce angajaţii şi primii investitori ai fintech-ului au vândut acţiuni în valoare de aproape 1 miliard de dolari de la începutul lunii august

Citește pe www.zf.ro: Cum poate Bucureştiul să decoleze în topul capitalelor europene. Adevărul din spatele cifrelor, care ar putea răsturna situaţia

Citește și: Au fost anunţaţi câştigătorii premiului Nobel pentru Chimie 2024. Cine sunt David Baker, Demis Hassabis şi John Jumper, câştigătorii din acest an

Citește și: Pas important în înţelegerea modului în care creierul uman elimină deşeurile

Citește și: Sănătatea mintală la locul de muncă în 2024: între tăcere şi presiunea de a performa

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.