GOLIAT, primul satelit românesc, a fost plasat pe orbită luni

Potrivit ROSA, lansarea rachetei Vega s-a încheiat cu succes. "Separarea nanosatelitului GOLIAT a avut loc la T0 + 4.236 secunde (13.12, ora României)", se spune în anunţul ROSA.

GOLIAT, primul nanosatelit românesc, dezvoltat de un consorţiu de cercetare condus de Agenţia Spaţială Română, a fost lansat în cadrul zborului inaugural al rachetei Vega a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Decolarea a avut loc luni, în jurul orei 10.10 GMT (12.10 ora României), de la o bază din Kourou, Guyana Franceză, potrivit AFP. Mica rachetă europeană Vega a avut ca misiune plasarea pe orbită a nouă nanosateliţi, printre care se numără şi GOLIAT.

ESA a spus că misiunea, numită VV01, s-a derulat normal şi fiecare din cele trei prime etaje cu combustibil solid ale rachetei s-au separat succesiv, potrivit programului. La mai puţin de şase minute după decolare, al patrulea şi ultimul etaj, cu propulsie lichidă - numit AVUM - a reuşit prima aprindere, pentru a urca să plaseze pe orbită, la o altitudine de 1.450 de kilometri, sateliţii aflaţi la bordul Vega.

Capabilă să transporte o încărcătură de 1,5 tone pe orbită joasă (700 km altitudine), Vega vrea să cucerească piaţa vehiculelor de gen mici şi să garanteze "un acces european în spaţiu", a spus Benoît Geffroy, şeful departamentului lansatoarelor ESA.

Cu o înălţime de 30 de metri şi o greutate la sol de 137 de tone, Vega completează gama lansatoarelor operate de la baza Kourou, alături de Ariane 5 ECA (categoria grea - până la 9,5 tone în orbita de transfer geostaţionar) şi legendarul Soyuz rusesc (până la 3 tone).

Lansarea rachetei Vega reprezintă un succes nu doar pentru ESA, ci şi pentru Italia, ţară care s-a aflat la originea acestui proiect şi a asigurat peste 60% din finanţarea sa totală, care s-a ridicat la peste un miliard de euro. Contribuţia financiară a Italiei, care a avut doi sateliţi lansaţi pe orbită odată cu zborul inaugural al Vega, a fost mai mare decât cea a Franţei, care a asigurat 25% din finanţarea totală a proiectului.

Satelitul românesc GOLIAT este dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat, îşi propune realizarea de imagini de înaltă rezoluţie, de măsurări ale dozei de radiaţii şi ale fluxului de micrometeoroizi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică. Unul dintre obiectivele secundare este validarea în spaţiu a sub-sistemelor dezvoltate pentru reutilizarea şi dezvoltarea ulterioară în misiuni viitoare.

Proiectul GOLIAT a fost prezentat de reprezentanţii Agenţiei Spaţiale Româneşti (ROSA), în frunte cu Marius-Ioan Piso, preşedintele ROSA şi directorul programului microsatelitului, într-o conferinţă de presă organizată pe 20 ianuarie, la sediul agenţiei din Bucureşti.

GOLIAT - un satelit în formă de cub cu latura de 100 de milimetri, o greutate de 1.062 de grame şi o putere de 2 waţi - a fost conceput şi dezvoltat de ROSA, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007.

O componentă importantă a misiunii de lansare în spaţiu o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de sol în două locuri diferite: platfoma Măgurele (Ilfov) şi Marişel (Cluj). Centrele de comunicaţii includ echipamentul de emisie-recepţie radio, antenele şi sistemele de orientare automată ce vor fi utilizate în etapele de operare a satelitului.

Potrivit lui Marius-Ioan Piso, România lansează acest satelit pentru că este interesată să devină un actor în industria spaţială mondială. "Era nevoie de un satelit al Agenţiei Spaţiale Române. Acest obiect trebuie să existe pentru a crea un precedent, care, din punctul nostru de vedere, să aibă două roluri. Primul - să atragă tineri, să fie un fel far, un atractor pentru tineri care să lucreze în România. Al doilea, satelitul trebuie să dea încredere în propriile capacităţi tehnologice naţionale. Tehnologia aduce cei mai mari bani", a declarat pe 20 ianuarie Marius-Ioan Piso.

Timpul standard al misiunii nanosatelitului GOLIAT este de aproximativ 6 luni. "Estimările noastre, în condiţii normale, sunt de aproximativ 1- 3 ani până începe să ardă", a explicat Piso.

Potrivit acestuia, nanosatelitul GOLIAT a fost construit în perioada 2005-2009, iar amânarea lansării lui până acum a avut la bază motive ale Agenţiei Spaţiale Europene legate de racheta VEGA.

GOLIAT este dezvoltat de un consorţiu de cercetare condus de Agenţia Spaţială Română, la care au contribuit studenţi de la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Fizică, dar şi de la Politehnică - Facultatea de Aeronave.

Lansarea nanosatelitului GOLIAT face parte din programul de nanosateliţi al Agenţiei Spaţiale Româneşti. "Este un program propriu al ROSA şi este o zonă pe care noi, de vreo şapte - opt ani, vrem să o impunem în Europa. Realizarea de nanosateliţi este un concept destul de nou şi schimbă destul de mult anumite aspecte ale industriei spaţiale", a mai spus Piso.

Agenţia Spaţială Română (ROSA) a fost înfiinţată în 1991 şi reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituţie publică finanţată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel naţional al activităţilor din domeniul spaţial. Misiunea principală a Agenţiei Spaţiale Române este promovarea şi coordonarea dezvoltării în domeniu şi reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internaţională.