Hipnoza autostrăzii. La ce pericole se expun şoferii care conduc pe distanţe lungi

Conductorul trenului care a deraiat săptămâna trecută, la New York, cauzând moartea a patru persoane, a fost afectat de "hipnoza auostrăzii", după spusele lui. "Ştiu că nu îmbunătăţeşte situaţia cu nimic, dar nu a existat nicio intenţie criminală. E vorba despre fenomenul care îi afectează şi pe şoferi, care conduc şi se uită la marcajele rutiere. Priveşti înainte şi vezi doar şine, şine, şine care parcă nu se mai sfârşesc şi îţi pierzi perspectiva", spune Anthony Bottalico, şeful sindicatului din care făcea parte conductorul.

"E ceea ce experimentăm ca şoferi atunci când nu ne amintim ultimele câteva secunde ale călătoriei", spune Paul Watters de la Automobile Association in the UK, asociaţia automobiliştilor din Regatul Unit, conform bbc.co.uk. Se pare că se întâmplă mai ales în timpul drumurilor bine cunoscute, pe care le facem foarte des, sau a călătoriilor lungi pe autostradă, atunci când nu trebuie să fim atenţi la semne de circulaţie sau la traseu. "E un sentiment straniu, nu înseamnă neapărat că nu eşti atent, dar eşti într-o stare oarecum diferită. Nu cred că determină obligatoriu producerea unor accidente de circulaţie, dar şoferii afectaţi nu sunt complet concentraţi la sarcina pe care o au de îndeplinit, aşa că recomandăm să nu vă lăsaţi luaţi de val", adaugă el.

"Hipnoza autostrăzii nu este neapărat un semn al oboselii, nu înseamnă că şoferul urmează să adoarmă", spune Jim Horne, de la Sleep Research Centre, Centrul de Cercetare a Somnului, de la Universitatea Loughborough. "E ca şi când ai citi ziarul dimineaţa, la micul dejun, dar nu asimilezi foarte bine informaţia, pentru că eşti atent la discuţiile din bucătărie", adaugă el.

"Şofatul pe distanţe lungi poate determina creierul să se comporte ca atunci când se află într-o stare de meditaţie", spune Stuart Robertson, hipnoterapeut din Edinburgh, care este specializat în tratarea şoferilor. "După părerea mea, şoferii se află într-o stare relaxată, dar dacă un câine ar sări în faţa maşinii, spre exemplu, conducătorul auto ar reacţiona la fel de repede ca într-o situaţie normală, sau chiar mai repede, pentru că subconştientul său este în continuare concentrat la ce se întâmplă în mediul înconjurător", crede el.

Joshua Maxwell, inginer ergonomie la Hyundai-Kia, în Michigan, nu este însă de acord cu părerea lui Robertson. "Şoferii afectaţi au timpi de reacţie mult mai lenţi", spune inginerul, care realizează un studiu în cadrul căruia măsoara activitatea cerebrală a şoferilor, pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare în caz de pericol.

"Hipnoza autostrăzii ar putea să fie explicaţia pentru unele dintre accidentele la care nu găsim urme de frânare", spune şi Peter Rogers, de la Institute of Advanced Motorists, o organizaţie care are ca scop îmbunătăţirea standardelor rutiere şi promovarea siguranţei în trafic. Rogers crede că şi dezvoltarea sistemelor electronice de asistenţă contribuie la apariţia acestei probleme.