Homo sapiens era mai isteţ decât omul de Neanderthal

Aceste diferenţe, referitoare la maniera în care creierul se dezvoltă la începutul vieţii, explică forma rotundă, distinctivă, a craniului uman, absentă la neanderthalieni şi la ceilalţi strămoşi şi "verişori" ai omului, cum sunt cimpanzeii, au explicat cercetătorii de la Institutul "Max Planck" de antropologie şi evoluţie din Germania.

Omul de Neanderthal, dispărut în urmă cu 28.000 de ani din motive misterioase, după ce a coexistat alături de Homo sapiens timp de 10.000 de ani, prezintă o formă mai alungită a craniului.

Această descoperire are la bază comparaţiile efectuate între amprentele virtuale, măsurate în diferite stadii de dezvoltare, ale circumvoluţiunilor cerebrale şi ale structurilor învecinate din interiorul craniilor analizate - moderne şi fosilizate - provenind de la Homo sapiens şi neanderthalieni, inclusiv nou-născuţi.

Aceste variaţii observate într-un stadiu timpuriu de dezvoltare a creierului reflectă probabil schimbările ce aveau loc la nivelul circuitelor şi legăturilor cerebrale, a explicat Philipp Gunz, principalul autor al studiului, publicat în revista Current Biology.

Organizarea internă a creierului contează cel mai mult în ceea ce priveşte capacităţile cognitive ale unei persoane, consideră autorul studiului. Omul modern este primul dintre hominide care a cunoscut o dezvoltare a circuitelor cerebrale în timpul primului an de viaţă.

"La oamenii moderni, legăturile dintre diversele regiune ale creierului se stabilesc în timpul primului an de viaţă şi sunt foarte importante pentru un grad avansat de socializare, emoţie şi funcţii de comunicare. Din acest motiv, este improbabil ca neanderthalienii să fi perceput lumea aşa cum o percem noi", a adăugat acelaşi cercetător.

Chestiunea referitoare la diferenţele dintre capacităţile mintale ale oamenilor moderni şi cele ale omului de Neanderthal reprezintă un subiect controversat în antropologie şi arheologie.

În măsura în care volumul creierului omului de Neanderthal şi cel al omului modern sunt similare, numeroşi cercetători au afirmat de-a lungul anilor că cele două specii aveau capacităţi mintale comparabile, o ipoteză ce a fost însă infirmată de rezultatele acestui studiu.

Această diferenţă de dezvoltare mintală nu înseamnă însă că oamenii de Neanderthal, care au apărut în urmă cu 40.000 de ani, ar fi prezentat o întârziere mintală.

"Erau vânători sofisticaţi, cu un grad înalt de specializare. E improbabil ca neanderthalienii să nu fi avut un limbaj, al cărui grad de sofisticare, însă, nu îl cunoaştem", au declarat autorii studiului.

Secvenţierea completă a genomului omului de Neanderthal, publicată în luna mai, a relevat numeroase asemănări cu oamenii moderni. Specialiştii au identificat foarte puţine diferenţe genetice între cele două specii - printre acestea se numără patru gene care sunt asociate cu dezvoltarea mintală.

Aceleaşi gene, atunci când prezintă mutaţii, sunt implicate în apariţia schizofreniei, autismului şi a trisomiei 21.

Potrivit aceluiaşi studiu, creierul omului de Neanderthal ajungea la maturitate mult mai repede decât cel al omului modern, o trăsătură ce se manifestă şi în cazul persoanelor suferind de autism.