Încălzirea Arcticii, sfârşitul unui ciclu de 8.000 de ani de răcire a planetei

Analizând straturile sedimentare din fostele lacuri, inelele de creştere ale arborilor, calotele de gheaţă şi alţi indicatori, cercetătorii au putut să reconstituie evoluţia climei şi a temperaturilor din zona arctică din ultimii 8.000 de ani, iar pentru ultimii 2.000 de ani au putut să realizeze reconstituiri pe decenii.

În cursul ultimilor 8.000 de ani, Arctica a primit tot mai puţină energie solară în timpul verii, răcindu-se cu circa 0,2 grade Celsius în fiecare mileniu, iar acest fenomen este explicabil printr-o schimbare a axei de rotaţie a Terrei.

Această tendinţă s-a inversat, însă, după 1900, anul care a marcat începutul creşterii temperaturilor, potrivit acestui model de analiză a climei. Procesul de încălzire a fost marcat de un ritm accelerat după 1950, iar ultimul deceniu a fost cel mai cald din ultimii 2.000 de ani pentru Arctica. În prezent, temperatura Arcticii este cu 1,2 grade Celsius mai ridicată decât în 1900.

"Cantitatea de energie primită de la Soare în secolul al XX-lea continuă să scadă, dar temperatura a crescut pentru prima oară în ultimii 2.000 de ani", a explicat Nicolas McKay, de la Universitatea Arizona, unul dintre autorii studiului. "Secolul al XX-lea este primul în timpul căruia cantitatea de energie solară nu mai reprezintă factorul care determină temperatura Arcticii", a adăugat acelaşi cercetător.

Terra continuă să se îndepărteze de Soare şi se află în prezent la o distanţă mai mare faţă de acum 2.000 de ani, a explicat Gifford Miller, profesor de climatologie la Institutul de cercetări alpine şi arctice din Boulder, unul dintre coautorii studiului.

Precedentele studii au demonstrat o creştere a temperaturilor de trei ori mai rapidă în secolul al XX-lea, în zona Arcticii, comparativ cu oricare altă zonă din emisfera nordică.

Procesul de încălzire este accelerat şi din cauza faptului că în Arctica există tot mai puţină zăpadă şi gheaţă care să reflecte energia solară. Apa şi solul din zona Arcticii absorb căldura solară şi contribuie la creşterea temperaturilor.

Autorii studiului consideră că încălzirea Arcticii va avea consecinţe asupra întregii planete, odată cu topirea banchizelor şi creşterea nivelului apelor oceanice.