Kepler-452b: Cum ar fi viaţa pe "vărul" Terrei - VIDEO

Kepler-452b se află la o distanţă de 1.400 de ani lumină şi gravitează în jurul propriei sale stele, care se află la o distanţă cu 5% mai mare decât se află Terra de Soare, astfel că o rotaţie completă are loc în 385 de zile. Kepler-452b e cu 60% mai mare decât Terra şi probabil de cel puţin cinci ori mai masivă, deci gravitaţia sa ar fi considerabil mai mare decât cea cu care sunt obişnuiţi oamenii. Potenţialii exploratori s-ar simţi, deci, de două ori mai "grei" decât se simt pe Pământ, spun cercetătorii, citaţi de space.com.

 

 

"Iniţial, ar fi o provocare", a spus Jon Jenkins, membru al misiunii care a descoperit exoplaneta. 

"Posibilii vizitatori ar putea, însă, face faţă acestei provocări. Până la urmă, şi pompierii sau cei care urcă pe munte cu rucsacul în spate cară greutăţi, imitând efectul gravitaţiei de pe Kepler. Dacă am ajunge acolo, am deveni mai puternici. Oasele noastre ar deveni mai puternice, ar fi ca şi cum ai merge la sala în fiecare zi. Pe termen lung, gravitaţia de pe această planetă ar duce la schimbări semnificative în corpurile potenţialilor colonişti. ", a adăugat John Grunsfeld, fost astronaut.

Alte caracteristici ale exoplanetei le-ar fi, totuşi, mai familiare potenţialilor colonişti umani. De exemplu, Kepler orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui, aflată aproximativ la aceeaşi distanţă.

Celelalte aspecte ale vieţii pe Kepler necesită, însă, mai multă imaginaţie, în lipsa unor date concrete. Cercetătorii au declarat că vărul Terrei are mari şanse să fie o planetă telurică, cu zone stâncoase, vulcani activi şi apă, însă masa şi compoziţia acesteia nu au fost încă determinate.

Echipa de cercetare mai speculează că steaua în jurul căreia orbitează exoplaneta e mai bătrână decât Soarele nostru (6 miliarde de ani, comparativ cu 4,5 miliarde). Acest lucru înseamnă că suprafaţa acestei planete ar putea deveni, în timp, asemănătoare celei de pe Venus, care primeşte o cantitate de lumină semnificativ mai mare, comparativ cu Pământul.

Acest scenariu nu se va întâmpla, însă, mai devreme de 500 de milioane de ani (în condiţiile în care estimările asupra mărimii planetei şi a stelei sale ar fi corecte).

"Nu ştim cu exactitate cum ar fi. E fascinant să îţi imaginezi, acest lucru îţi dă prilejul să te gândeşti la propriul nostru ecosistem, la propria noastră planetă. Suntem norocoşi să ne aflăm într-o zonă propice vieţii", a conchis Jenkins.

Fotografii: space.com