Lipsa somnului duce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii

Acest studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, este printre primele cercetări care măsoară în mod direct durata somnului la adulţii de vârstă mijlocie şi a relevat faptul că o oră pierdută de somn, în fiecare noapte, timp de cinci ani, creşte riscul de apariţie a hipertensiunii cu 37 de procente.

Adulţii au nevoie de 7-9 ore de somn în fiecare noapte, potrivit U.S. Centers for Disease Control and Prevention, dar multe persoane obişnuiesc să doarmă mult mai puţine ore pe noapte. Studiile din ultimii ani au relevat consecinţele acestui detaliu asupra stării lor de sănătate.

La copii, lipsa somnului duce la creşterea riscului de apariţie a obezităţii, depresiei şi hipertensiunii. La adulţii de vârsta a treia, lipsa somnului determină creşterea riscului de căderi accidentale în timpul zilei. La adulţii de vârstă mijlocie - provoacă creşterea riscului de apariţie a infecţiilor, maladiilor cardiace, atacurilor cerebrale şi a cancerului.

Medicii au realizat acest studiu pe un eşantion alcătuit din 578 de adulţi a căror medie de vârstă era de 40 de ani. Ei au efectuat diverse măsurători ale tensiunii arteriale şi au cuantificat orele dormite de fiecare persoană. Doar 1% din totalul grupului de studiu a dormit opt ore sau mai mult de opt ore pe noapte.

Aceşti voluntari au dormit, în medie, şase ore pe noapte. Cei care au dormit mai puţin sunt mai expuşi riscului de a se îmbolnăvi de hipertensiune, în următorii cinci ani. Fiecare oră de somn pierdută cauzează creşterea acestui risc.

Acelaşi studiu a relevat faptul că bărbaţii, în special bărbaţii de culoare, dorm mult mai puţin decât femeile albe participante la acest experiment, ele fiind mai puţin expuse riscului de a suferi din cauza hipertensiunii.

Această descoperire i-a determinat pe cercetători să afirme că hipertensiunea bărbaţilor afro-americani ar putea fi cauzată, în parte, de durata somnului reprezentanţilor din această categorie.

Cercetătorii americani au declarat că rezultatele acestui studiu nu au fost explicate de sindromul apneei în somn (SAS), ce produce un sforăit puternic, despre care se ştie că produce creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii. "Persoanele care au dormit cele mai puţine ore pe noapte se confruntă cu riscul de apariţie a hipertensiunii, indiferent dacă au sforăit sau nu", au explicat medicii americani.

Cu toate acestea, au existat câteva diferenţe pe sexe. La bărbaţii, lipsa somnului determină aceleaşi efecte, indiferent dacă ei sforăie sau nu. Însă la femei, cele care sforăie sunt mult mai expuse în faţa riscului de a suferi de hipertensiune.

Medicinii americani au declarat că este nevoie de un studiu suplimentar, care să determine dacă o creştere a numărului de ore dormite determină scăderea riscului de apariţie a hipertensiunii, o maladie care afectează o treime dintre americani şi care provoacă şapte milioane de decese pe plan mondial în fiecare an.