Marea Barieră de Corali: UNESCO a cerut Australiei să ofere garanţii de protecţie

Comitetul pentru patrimoniu din cadrul UNESCO a cerut Australiei să prezintă până la 1 februarie 2015 un raport "care să detalieze, între altele, implementarea acţiunilor de protecţie".

"Comitetul va analiza, în cazul confirmării unui pericol potenţial sau dovedit pentru valoarea universală excepţională, înscrierea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniului mondial în pericol", se afirmă în documentul citat.

În decizia sa, Comitetul UNESCO spune că a luat notă cu mare îngrijorare de recentele proiecte adoptate de Guvernul australian ce vizează dezvoltarea industrială în zonele de coastă şi regretă adoptarea de către Australia a unui proiect de deversare a 3 milioane de metri cubi de materiale scoase prin dragare de pe fundul mării în acele teritorii, înainte de a realiza o evaluare generală a celorlalte opţiuni.

Totodată, comitetul a întâmpinat cu o atitudine favorabilă eforturile depuse de Australia "în domeniul calităţii apelor".

Malaysia şi Japonia au propus amendamente ce vizau "îndulcirea" tonului din declaraţie, dar cei mai mulţi dintre membrii comitetului au cerut şi au obţinut ca versiunea originală a proiectului de decizie, mult mai exigentă, să fie reţinută spre publicare.

Un responsabil australian de la World Wide Fund for Nature (WWF), Richard Leck, a salutat "curajul" comitetului, care a rezistat la "presiunile intense" ale autorităţilor australiene, care încercau să elimine din declaraţie o parte importantă a mesajului.

Australia se declarase încrezătoare, în urmă cu o săptămână, că va putea să evite plasarea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniului mondial în pericol, după publicarea unui raport care indica o scădere a poluanţilor din apele sale.

Autorităţile australiene s-au felicitat joi pentru decizia luată de UNESCO.

"Acţiunea noastră fermă de protejare a Marii Bariere de Corali produce deja rezultate (...). Această decizie reprezintă o victorie a raţiunii şi a ştiinţei în faţa retoricii şi a catastrofismului", a declarat Andrew Powell, ministrul Mediului din statul australian Queensland.

UNESCO a prevenit Guvernul de la Canberra că, fără adoptarea unor măsuri decisive pentru limitarea dezvoltării industriale pe litoral şi pentru creşterea calităţii apelor din jurul Marii Bariere de Corali, aceasta va fi înscrisă pe acea listă.

Guvernul australian a autorizat recent extinderea unui port specializat în exportul de cărbune, iar conducerea parcului marin al Marii Bariere de Corali a aprobat deversarea a trei milioane de metri cubi de deşeuri rezultate în urma operaţiunilor de dragare în apele parcului.

Înscrisă în patrimoniul mondial de către UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 345.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei orientale australiene şi reprezintă cel mai vast ansamblu coralier din lume, cu peste 3.000 de sisteme recifale şi sute de insule tropicale.

Reciful a pierdut peste jumătate din corali pe parcursul ultimilor 27 de ani din cauza factorilor meteorologici (furtuni), climatici (încălzire globală) şi industriali (poluare).

Pe de altă parte, oraşul bolivian Potosi a fost plasat, marţi, pe lista patrimoniului mondial în pericol. În schimb, Comitetul s-a abţinut de la înscrierea pe acea listă a Palatului Westminster, în ciuda recomandărilor organelor sale consultative.