„Cartea de identitate” a cancerului mamar, realizată în premieră de cercetători

Folosind o nouă tehnologie, mai rapidă şi mai ieftină, o echipă de la Agenţia de oncologie din Columbia Britanică (Canada) a reuşit în premieră secvenţierea genomului unei tumori mamare. Ei au reuşit, totodată, să identifice mutaţiile care permit propagarea cancerului în organism.

Studiul a fost coordonat de medicul Samuel Aparicio şi a fost publicat în revista Nature.

„O femeie din nouă dezvoltă cancer mamar, iar această maladie reprezintă 29% din totalul cancerelor diagnosticate în rândul femeilor din Columbia Britanică”, a declarat ministrul Sănătăţii din această provincie canadiană, Kevin Falcon, adăugând că „această descoperire oferă o rază de speranţă miilor de femei atinse de această maladie teribilă”.

Studiu: Utilizarea inteligenţei artificiale în screeningul cancerului de sân creşte şansele de detectare a bolii

18:41, 07 Ian. 2025

Creşterea alarmantă a cancerului colorectal în rândul tinerilor: intestinul, factorul-cheie identificat de cercetători

13:40, 03 Ian. 2025

Posibilităţile terapeutice oferite de această descoperire pentru cercetările viitoare sunt considerabile, este de părere Samuel Aparicio, fost profesor la universitatea Cambridge din Marea Britanie.

Cercetătorii au studiat timp de nouă ani evoluţia carcinomului metastatic mamar, acest tip de tumoare reprezentând 10% din totalul cancerelor la sân.

Identificând 32 de mutaţii, ei au încercat să determine numărul de anomalii prezente în tumoarea iniţială. În total, cercetătorii au decodat aproximativ trei miliarde de combinaţii ale acidului dezoxiribonucleic (ADN) prezente în genomul acestei tumori.

„Rezultatul a fost surprinzător”, au concluzionat cercetătorii canadieni, deoarece doar cinci din cele 32 de mutaţii erau prezente în toate celulele tumorii originale, acestea fiind astfel identificate drept agenţi declanşatori ai maladiei.

Până la acest studiu, oamenii de ştiinţă nu bănuiau că cele cinci mutaţii ar putea juca un rol în declanşarea cancerului.

Cercetătorii canadieni au folosit o nouă generaţie de dispozitive de secvenţiere a ADN-ului, economisind astfel timp şi bani.

După ce genomul uman a fost secvenţiat în premieră, în 2001, în cadrul unui proiect ştiinţific care a costat aproape trei miliarde de dolari, costul acestei proceduri nu a încetat să scadă. O echipă de cercetători de la universitatea americană Stanford a realizat un adevărat record în acest domeniu, anunţând, în această vară, că a reuşit să secvenţieze genomul unuia dintre cercetătorii implicaţi în acest proiect cu un buget mai mic de 50.000 de dolari.