Masca funerară din aur a lui Tutankhamon a fost distrusă - FOTO

Detaliile privind modul în care a fost distrusă masca funerară nu sunt foarte clare. Dar se pare că, anul trecut, barba mumiei s-a desprins total, fie în timpul unei operaţiuni de curăţare a măştii, fie pentru că aceasta nu mai era bine prinsă, potrivit Associated Press, care scrie că a contactat trei specialişti de la muzeu, ce au oferit versiuni diferite asupra incidentului.

În acel moment, cineva a avut ideea de a lipi barba cu adeziv, însă s-a folosit o substanţă puternică, nepotrivită pentru astfel de antichităţi - pe bază de răşină epoxidică -, iar masca funerară a fost iremediabil distrusă.

"Din nefericire, s-a folosit un material cu proprietăţi ireversibile - răşina epoxidică se foloseşte pentru lipirea pieselor din metal şi piatră - şi cred că nu era potrivită pentru un obiect uimitor precum masca din aur a lui Tutankhamon", a declarat unul dintre specialiştii muzeului pentru Associated Press (AP).

"Masca trebuia să fie dusă la laboratorul de restaurare, dar se grăbeau să o expună din nou şi au folosit această substanţă ireversibilă, care se usucă foarte repede", a mai spus acesta.

Un alt specialist de la muzeu, care a fost martor la acest incident, a spus că atunci când un coleg de-al său şi-a dat seama ce s-a întâmplat, a luat o spatulă şi a încercat să elimine adezivul, dar a lăsat pe mască zgârieturi permanente. Conservatorul, care inspectează artefactele în mod regulat, a confirmat zgârieturile şi a spus că este clar că au fost făcute cu un instrument folosit pentru a elimina adezivul, mai scrie AP.

În prezent, există un spaţiu între barbă şi faţă, unde se poate vedea un strat de adeziv galben trasparent, a mai spus unul dintre specialişti.

În fotografii realizate vineri la muzeu, care circulă printre specialişti, se poate vedea că masca funerară a suferit reparaţii, dar nu se poate stabili tipul materialului care a fost folosit în această operaţiune.

Muzeul Egiptean din Cairo a dezminţit faptul că angajaţii săi au distrus masca funerară, una dintre cele mai frumoase piese ale instituţiei vizitate anual de sute de mii de turişti.

"Este de neconceput, sunt conservatori, nu tâmplari", a declarat pentru AFP directorul muzeului, Mahmoud al-Helwagy. "Operaţiunea a fost bine făcută", a mai spus acesta.

Potrivit lexpress.fr, o asociaţie egipteană care luptă pentru protejarea patrimoniului a anunţat că va depune, sâmbătă, o plângere privind Ministerul Antichităţilor, pentru gestiune proastă, la procurorul general.

Ministrul Antichităţilor, Mamdouh al-Damati, a dezminţit şi el informaţiile, oferind asigurări că reparaţia a fost bine făcută, fără a preciza motivul pentru care conservatorii muzeului au lipit barba de mască.

În decembrie 2014, patru săli dedicate faraonului Tutankhamon, renovate recent în cadrul Muzeului Egiptean din Cairo, au fost deschise oficial pentru public. Renovarea celor patru săli face parte dintr-un proiect întins pe durata a şapte ani, care vizează reabilitarea întregului Muzeu Egiptean din Cairo, inaugurat în 1902, în Piaţa Tahrir.

Cele patru săli, inaugurate de premierul egiptean Ibrahim Mahlab, adăpostesc veritabile comori extrase din mormântul lui Tutankhamon, supranumit "regele-copil", care a fost descoperit în anul 1922.

Aceasta a fost una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea.

Mormântul faraonului Tutankhamon a rămas neatins vreme de 3.000 de ani, până când arheologul britanic Howard Carter a reuşit să îl găsească, după mulţi ani de săpături sterile.

Tutankhamon a domnit în Egipt în perioada 1336 î.e.n. - 1327 î.e.n., începându-şi domnia în jurul vârstei de 8 sau 9 ani. Istoricii spun că ar fi fost fiul lui Akhenaten, cunoscut sub denumirea de "regele eretic". Tutankhamon s-a căsătorit cu sora lui vitregă, Ankhesenpaaten, şi avea vârsta de 17 sau 18 ani atunci când a murit. Cauza morţii sale a rămas până în zilele noastre un mister - ar fi putut să fie asasinat sau să fi murit din cauza unor răni suferite la o partidă de vânătoare.