- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- WASHINGTON, (09.01.2014, 16:21)
- Florin Badescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Misterul evoluţiei HOLEREI, elucidat. Ce au descoperit oamenii de ştiinţă despre boala care a făcut milioane de victime în secolul XIX
Cercetătorii australieni şi canadieni au identificat tulpina bacteriană a holerei, o boală vinovată de declanşarea unei pandemii care a făcut milioane de victime în secolul al XIX-lea, după ce au reuşit pentru prima dată să secvenţieze genomul acestui patogen.
Urmărește
1045 afișări
Misterul evoluţiei HOLEREI, elucidat. Ce au descoperit oamenii de ştiinţă despre boala care a făcut milioane de victime în secolul XIX (Imagine: Shutterstock)
Lucrând pe o porţiune bine conservată a intestinului uneia dintre victime, oamenii de ştiinţă au reuşiy să descifreze misterul acestei bacterii care continuă să facă ravagii şi în zilele noastre în ţările sărace. Studiul lor a fost publicat miercuri în prestigioasa revistă medicală americană New England Journal of Medicine.
Descoperirea este considerată foarte importantă, deoarece, până în prezent, cercetătorii nu reuşiseră să identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvoltă în apă.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Începe depunerea jurământului de înstituire a noului Guvern al României
-
Incendiul izbucnit în Dâmboviţa după un accident între 2 cisterne, una încărcată cu GPL, stins / Două cisterne s-au ciocnit pe DN 72, în Dâmboviţa.
-
Zelenski: Dependenţa Slovaciei de reusrsele Rusiei este o mare problemă de securitate pentru Europa
-
Kelemen Hunor: Trebuie stabilit calendarul prezidenţialelor, nu mai târziu de luna aprilie
Cercetătorii au putut astfel să confirme primul dintre cele două tipuri de holeră, considerat "clasic" şi care s-a făcut vinovat probabil ce declanşarea a cinci dintre cele mai grave şapte epidemii din secolul al XIX-lea. Aproape toate au început în Golful Bengal.
"Înţelegerea evoluţiei unei maladii infecţioase prezintă un potenţial uriaş pentru înţelegerea epidemiologiei sale", a felului în care aceasta evoluează în timp şi a factorilor care îi favorizează transmiterea între oameni", a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de genetică şi director al Centrului de studii asupra ADN-urilor străvechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.
Originea bacteriei vinovate de apariţia holerei a rămas multă vreme un mister, întrucât cercetătorii nu puteau să examineze eşantioane vechi. Acest patogen se ascunde în intestinele victimelor şi nu ajunge niciodată în dinţi şi oase. Din acest motiv, nu există aproape niciodată resturi de ADN ale bacteriei.
Pentru acest studiu, geneticienii au avut acces la o colecţie de ţesuturi umane conservate într-un muzeu de istorie medicală înfiinţată de College of Physicians din Philadelphia în 1858, după ce acest oraş american se confruntase cu o epidemie de holeră cu câţiva ani înainte.
ADN-ul bacteriei utilizate în acest studiu a fost extras din intestinul unui bărbat mort de holeră în 1849.
Savanţii au putut astfel să determine că această tulpină de bacterie, denumită "clasică", şi cea de-a doua tulpină, denumită El Tor, au coexistat la oameni şi în apele estuare timp de multe secole sau chiar multe milenii, înainte de declanşarea pandemiilor din secolul al XIX-lea.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în fiecare an apar pe plan mondial între 3 milioane şi 5 milioane de cazuri noi de holeră care fac între 100.000 şi 120.000 de morţi. Holera afectează în special intestinul subţire şi se manifestă prin tulburări digestive severe - diaree gravă, vomitări excesive - care duc la o deshidratare rapidă şi severă şi chiar la moartea bolnavului, daca boala nu este tratată cu rapiditate.
Citește pe alephnews.ro: Protest AUR în plenul reunit al Parlamentului. George Simion: „Simulacru de audieri”
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Warren Buffett a spus cândva că o casă poate să fie un coşmar dacă ochii cumpărătorului sunt mai mari decât portofelul său. Totuşi, crede că investiţia sa de 31.500 de dolari este una dintre cele mai bune
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Tudor Chirilă știe de ce Raluca Moldoveanu nu a câștigat Vocea României! „Am punctat chestia asta”
CANCAN.RO
Care este orașul din România care oferă 50% reducere la impozitele locale pentru donatorii de sânge
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe