Modulul Odysseus s-a înclinat lateral pe suprafaţa lunară, dar este „viu şi bine”

Intuitive Machines, cu sediul în Houston, a dezvăluit, de asemenea, că eroarea umană a dus la o defecţiune a telemetrului cu laser al navei spaţiale, cum au detectat inginerii defecţiunea din întâmplare cu câteva ore înainte de momentul aterizării şi cum au improvizat o soluţie de urgenţă care a salvat misiunea de la o probabilă prăbuşire.

Deşi Odysseus a ajuns la suprafaţă intact joi, analiza datelor efectuate de inginerii de zbor a arătat că nava cu şase picioare s-a împiedicat aparent de propriile picioare în timp ce se apropia de finalul coborârii sale, au declarat oficialii companiei la o şedinţă de informare a doua zi.

Se crede că nava spaţială şi-a prins unul dintre picioarele de aterizare pe suprafaţa lunară neuniformă şi s-a răsturnat, ajungând să se oprească lateral, sprijinită pe o piatră la un capăt, a declarat directorul general Stephen Altemus, a cărui companie a construit şi a pilotat modulul de aterizare.

Cu toate acestea, toate indiciile arată că Odysseus „este stabilă în apropierea sau la locul de aterizare preconizat”, în apropierea unui crater numit Malapert A, în regiunea polului sud al Lunii, a declarat Altemus reporterilor.

„Avem comunicaţii cu modulul de aterizare”, iar operatorii de control al misiunii trimit comenzi către vehicul, a spus Altemus, adăugând că se lucrează pentru a obţine primele imagini foto de pe suprafaţa lunară de la locul de aterizare.

Un scurt raport de stare a misiunii, postat pe site-ul companiei la începutul zilei de vineri, îl descria pe Odysseus ca fiind „viu şi bine”.

Compania afirmase joi, la scurt timp după aterizare, că semnalele radio indicau că Odysseus, un cilindru hexagonal înalt de 3,5 metri, a aterizat în poziţie verticală, însă Altemus a declarat că această concluzie eronată se baza pe telemetria de dinaintea aterizării.

Un modul american a aselenizat mai aproape de polul sudic al Lunii decât orice altă navă. Este o premieră fiind şi prima misiune privată care reuşeşte o aselenizare. La misiune a participat şi NASA.

Odysseus a aterizat cel mai aproape de polul sudic al lunii în comparaţie cu celelalte misiuni. Regiunea are mult mai multe cratere, stânci şi bolovani decât ecuatorul, unde s-au desfăşurat misiunile Apollo din anii 60 şi 70.

Oamenii de ştiinţă speră să găsească straturi de gheaţă, sau poate permafrost în stil arctic, din care să poată crea apă pentru astronauţi ceea care le-ar permite să plănuiască misiuni prelungite. Totuşi, principalul scop al misiunii nu este detectarea apei. Specialiştii vor să se asigure că tehnologiile de aterizare sunt sigure şi că misiunile cu echipaj uman pot comunica cu Pământul în mediile extreme ale polului lunar.

NASA este principalul sponsor al misiunii pentru care a plătit 118 milioane de dolari Agenţia spaţială intenţionează să trimită astronauţii pe Lună în 2026 şi are ambiţia de a înmulţi călătoriile lunare. Scopul final este realizarea unei baze pe Lună. Modulul lunar a fost trimis în spaţiu cu ajutorul unei rachete SpaceX, compania lui Elon Musk.