MOMENT ISTORIC - Voyager 1, primul obiect spaţial creat de om care a ajuns în afara Sistemului Solar: "Deschide o nouă eră de explorare" - VIDEO

Potrivit unor măsurători ale căror rezultate au fost publicate în revista Science şi au fost confirmate de NASA, sonda Voyager 1 a părăsit deja Sistemul Solar în urmă cu un an, în 2012: "Acum că avem aceste noi date-cheie, suntem de părere că omenirea a făcut un pas istoric, intrând în spaţiul interstelar", a declarat Ed Stone, coordonatorul ştiinţific al acestei misiuni, de la Institutul de Tehnologie din California.

"Voyager deschide o nouă eră de explorare", a adăugat el într-o conferinţă de presă telefonică.

Noile analize ale densităţii plasmei din jurul sondei, realizate pe baza unor date primite între 9 aprilie şi 22 mai, s-au dovedit conforme cu densităţile care se află în regiunea interstelară prezise de modelele de calcul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Iowa, coordonaţi de Don Gurnett, principalul autor al acestui studiu.

Potrivit astrofizicienilor americani, sonda Voyager 1, care se află de acum la o distanţă de aproape 21 miliarde de kilometri de Soare, a ieşit din heliosferă, o zonă frontalieră a Sistemului Solar, pentru a intra în zona rece şi întunecată a spaţiului interstelar, în jurul datei de 25 august 2012.

"Am tresărit pe scaunele noastre atunci când am constatat aceste oscilaţii în datele noastre, pentru că ele arată faptul că sonda Voyager 1 se află într-o regiune complet nouă, conformă cu ce putem să ne aşteptăm de la spaţiul intersideral şi complet diferită de heliosferă, bula formată de razele solare", a explicat Don Gurnett.

Pe parcursul acestei conferinţe de presă telefonice, cercetătorul american a prezentat şi prima înregistrare cu fondul sonor al spaţiului interstelar.

Potrivit aceluiaşi cercetător, câmpul magnetic nu şi-a modificat direcţia la ieşirea sondei din Sistemul Solar, fapt care rămâne deocamdată inexplicabil.

Acest moment istoric mult aşteptat a generat o serie de controverse în ultimele luni. Două studii publicate în acest an, dintre care unul chiar în luna august, realizat pe baza altor date, au ajuns la concluzia că sonda americană ieşise din Sistemul Solar în 2012, însă NASA a considerat că aceste studii nu erau concludente.

Studiile aveau la bază o diminuare puternică şi bruscă a particulelor emanând din Sistemul Solar şi o creştere a radiaţiilor intergalactice, indicate de instrumentele de pe Voyager 1.

Potrivit studiului astrofizicianului Marc Swisdak, de la Universitatea Maryland, publicat în august, Voyager 1 ar fi părăsit Sistemul Solar pe 27 iulie 2012.

El consideră că "este pentru prima dată când omenirea iese din leagănul Sistemului Solar al ei pentru a explora restul galaxiei". "Voyager 1 permite astfel efectuarea unor observări directe din afara Sistemului Solar", a adăugat Marc Swisdak.

John Grunsfeld, directorul misiunilor ştiinţifice de la NASA, consideră că "Voyager 1 s-a aventurat acolo unde nicio altă sondă nu a plutit înainte, marcând astfel una dintre realizările tehnologice cele mai semnificative din analele istoriei ştiinţei".

Durata de viaţă a celor două sonde Voyager, lansate în 1977 la un interval de o lună una de alta, în direcţii opuse, care se deplasează cu viteze de 55.000 kilometri pe oră, nu trebuia să depăşească cinci ani, însă ele se află şi acum în stare bună de funcţionare. Camerele lor video au fost oprite în 1990, pentru a prelungi durata de viaţă a bateriilor cu plutoniu, ce urmează să se consume complet în anii 2020.

Instrumentele de pe cele două sonde Voyager au la bază tehnologii considerate astăzi rudimentare. Un iPhone din primele generaţii are o memorie de 240.000 de ori mai mare decât computerele de pe Voyager, iar puterea transmiţătoarelor lor (23 waţi) este echivalentă cu aceea a unui bec de frigider.

Programul de explorare Voyager avea ca obiectiv studierea planetelor din Sistemul Solar. Voyager 1 şi Voyager 2 au survolat planetele Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi 48 sateliţi ai acestora. Datele transmise de cele nouă instrumente aflate la bordul fiecăreia dintre sonde au făcut ca această misiune de explorare a Sistemului Solar să fie considerată cea mai fructuoasă din întreaga istorie spaţială a omenirii.

Cele două sonde transportă fiecare un disc din aur placat cu cupru, cu diametrul de 30 centimetri, conţinând 115 fotografii şi o varietate de sunete naturale, ca şi mesaje audio înregistrate în 55 de limbi. Mesaje înregistrate de preşedintele americane din acea vreme Jimmy Carter şi de secretarul general al ONU din epocă, Kurt Waldheim, "călătoresc" astfel în spaţiu la bordul celor două sonde americane, de peste 35 de ani.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, Voyager 1 şi Voyager 2 - care va părăsi şi ea Sistemul Solar în următorii trei ani - vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste 40.000 de ani.

"Nimic nu poate opri cursa în spaţiu a sondei Voyager 1 care îşi va continua periplul timp foarte îndelungat, probabil câteva miliarde de ani", a prezis astrofizicianul Marc Swisdal.