MS a aprobat noile ghiduri terapeutice pentru hepatita cronică B

Unul dintre tipurile de hepatită cronică potenţial severe şi agresive este cel determinat de virusul hepatitei B, considerat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) al doilea agent cu potenţial oncogen după tutun.

"Progresele medicinei de azi în materie de tratament înseamnă terapii antivirale care reduc viremia până la niveluri nedetectabile şi reduc semnificativ riscul de apariţie a cirozei hepatice sau cancerului hepatic. Noul ghid de diagnostic şi tratament a introdus pentru prima dată în România Entecavirul şi defineşte mai bine categoriile de bolnavi care necesită tratament", a spus profesorul Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului şi şef de clinică la Institutul Fundeni, la cel de al 18-lea Congres Naţional de Hepatologie organizat, în perioada 17-19 septembrie, în Capitală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 25 la sută dintre pacienţii infectaţi cronic cu virusul hepatitei B vor dezvolta cancer hepatic.

"Hepatita cronică B netratată conduce într-un ritm de trei-patru ori mai rapid decât hepatita cronică C la ciroză hepatică şi cancer hepatic. Rata de cronicizare şi apariţia cirozei hepatice este de şase-opt la sută pe an, iar a cancerului hepatic este de doi-trei la sută pe an. Aceste complicaţii au un impact biologic şi costuri sociale remarcabile, astfel încât etse mai ieftin să tratăm cu antivirale eficiente stadiile incipiente ale infecţiei", a mai spus profesorul Voiculescu, precizând că în România aproape un milion de români (între doi şi şapte la sută din populaţie - conform estimărilor OMS) sunt infectaţi cu virusul hepatitei cronice B şi ca urmare sunt supuşi riscului potenţial de progresie a bolii.

De aceea, principalul obiectiv al tratamentului hepatitei cronice B este reducerea încărcăturii virale din sânge până la un nivel nedetectabil. Acest deziderat poate fi realizat prin utilizarea de medicamente antivirale care blochează rapid procesul de replicare a virusului. Până la 60 la sută dintre pacienţi pot dezvolta rezistenţă la unele medicamente antivirale actuale.

În prezent există însă disponibile medicamente care sunt asociate cu o rezistenţă scăzută la tratament. Aceste medicamente pot ajuta pacientul să menţină încărcătura virală nedetectabilă şi pot oferi o strategie susţinută şi eficientă de management al bolii, a explicat Voiculescu.

Hepatita cronică B ridică probleme de sănătate publică în întreaga lume, dar în special în Europa şi Orientul Mijlociu, unde se estimează ca în viitorul apropiat numaărul celor infectaţi să crească tot mai mult. Din nefericire, majoritatea pacienţilor rămân nediagnosticaţi şi netrataţi, situaţia ce duce la majorarea costurilor legate de tratamentul complicaţiilor şi la înmulţirea deceselor prin cancer hepatic şi ciroză.

Statisticile arată că în Europa şi Orientul Mijlociu, 10 milioane de oameni trăiesc cu hepatita cronică B. Dintre aceştia, doar 10 la sută au fost diagnosticaţi, iar dintre cei diagnosticaţi, doar 10 la sută primesc un tratament.

"În lume, aproximativ un milion de oameni mor anual din cauza complicaţiilor hepatitei B. Carcinomul hepatocelulelor este cea mai frecventă formă de cancer, iar virusul hepatitei B este responsabil pentru 75 la sută din aceste cazuri de cancer. Probabil cea mai întâlnită cale de transmitere a virusului hepatitei B în Europa de Est este calea orizontală şi intrafamilială, care se produce în majoritatea cazurilor în copilărie. La vârsta adultă, predomină transmiterea pe cale sexuală sau prin folosirea în comun a acelor pentru administrarea drogurilor intravenoase", a subliniat profesorul Cihan Yurdaydin, directorul Institutului de Hepatologie din cadrul Universităţii din Ankara, prezent la eveniment.

El a mai spus că tratamentele noi antiretrovirale au un profil de siguranţă foarte bun şi, practic, nu au efecte secundare. Cu o doză orală unică pe zi, pacienţii se pot bucura de beneficiile şi eficienţa acestor medicamente şi îşi pot îmbunătăţi calitatea vieţii. Scopul terapiei este să suprime replicarea virusului hepatitei B şi să menţină această supresie prin tratament continuu.

"Când este folosit în terapie un antiviral oral, este foarte important să fie ales un medicament cu potenţă optimă şi cu risc scăzut de dezvoltare a rezistenţei virusului la acest medicament. Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, evoluţia bolii poate fi oprită, iar potenţialele complicaţii ale afecţiunilor hepatice induse de infecţia cu virusul hepatitei B pot fi prevenite. În contextul menţinerii supresiei virale, tratamentul trebuie făcut pe o perioadă lungă de timp. Întreruperile duc la pierderea beneficiilor câştigate prin tratamentul antiviral", a subliniat profesor Cihan Yurdaydin.

La rândul său, profesorul Alfredo Alberti, de la Universitatea din Padova, Italia, a spus că trebuie făcute foate eforturile pentru ca purtătorii virusului hepatitei B să fie identificaţi prin teste adecvate aplicabile tuturor persoanelor la risc.

"Când este indicată terapia, este foarte important să fie administrate medicamente cu eficienţă antivirală ridicată şi barieră genetică înaltă pentru a obţine controlul virusului hepatitei B la nivele nedetectabile şi pentru a evita dezvoltarea rezistenţei la antivirale, pentru că dezvoltarea rezistenţei poate duce uşor la pierderea beneficiilor obţinute în urma tratamentului şi poate compromite alte tratamente ulterioare. În prezent, Entecavir este considerat de experţii din domeniu cel mai bun tratament pentru hepatita cronică B, graţie potenţei sale foarte ridicate şi riscului minim de dezvoltare a rezistenţei ca urmare a barierei genetice foarte ridicate - o caracteristică unică printre antiviralele orale aprobate pentru tratamentul hepatitei cronice B", a adăugat profesorul Alfredo Alberti.

În cadrul congresului compania Bristol-Myers Squibb, România a anunţat că va continua campania de informare despre hepatita cronică B, pe care a lansat-o în primăvara acestui an, de Ziua Mondială a Hepatitei.

Campania pentru conştientizarea hepatitei cronice B vrea să atragă atenţia populaţiei că virusul este de o sută de ori mai contagios decât virusul imunodeficienţei umane (HIV) care determină maladia SIDA.

"Hepatita cronică B este cu atât mai periculoasă cu cât rar prezintă simptome specifice. Testarea periodică şi vizita la un medic specialist sunt foarte importante, mai ales că şi în România bolnavii pot beneficia acum de tratamente actuale, care ţin boala sub control şi cresc speranţa de viaţă", au anunţat organizatorii campaniei.

Ei spun că oamenii trebuie să fie informaţi şi chiar să se implice, alăturându-se specialiştilor pentru a înţelege care sunt cauzele hepatitei B şi cum poate fi diagnosticată această boală.

Persoanele care cred că au fost expuse contaminării cu virusul hepatitei B ar trebui să ia în considerare să facă un simplu test de sânge care poate depista virusul hepatitei B, au precizat organizatorii.