Mutaţiile a şapte gene ar putea fi cauza declanşării leprei

Studiul a identificat mutaţiile a şapte gene care par să crească riscul de declanşare a leprei, contrazicând astfel teoria actuală, potrivit căreia această maladie nu este congenitală.

"Medicii credeau că boala este cauzată doar de un agent infecţios, însă studiul nostru a descoperit că ea este influenţată de factorul genetic. Dacă un părinte are această boală, este foarte probabil ca şi copiii săi să sufere de această maladie", a declarat Zhang Furen, cercetător la Shandong Provincial Institute of Dermatology and Venereology din nord-estul Chinei.

"Ceea ce este interesant este faptul că în cazul cuplurilor, dacă unul din parteri are această boală, celălalt rămâne neinfectat timp de multe decenii... atunci cum ar putea fi aceasta (doar) o maladie infecţioasă? Poate că această boală are legătură cu factorul ereditar", a adăugat aceeaşi sursă.

Descoperirea ar putea avea implicaţii similare şi pentru alţi germeni aparţinând acestei familii, precum bacilul care cauzează tuberculoza - care face 1,8 milioane de victime în fiecare an.

Experţii au analizat genele provenind de la 706 de pacienţi suferind de lepră şi de la 1.225 de persoane sănătoase.

Ei au constatat prezenţa în număr mare a mutaţiilor la nivelul a şapte gene, în cazul pacienţilor suferind de lepră. Participanţii la acest studiu au fost etnici chinezi provenind din partea de est a Chinei.

Cinci din cele şapte gene sunt implicate în reglarea sistemului imunitar uman, au declarat cercetătorii din China şi din Singapore, autorii studiului.

"Lepra are o perioadă lungă de incubare, cuprinsă între opt şi zece ani, însă odată apărute primele simptome, acestea produc pacientului vătămări fizice iremediabile", a explicat Zhang Furen.

"În viitor, însă, dacă vom putea stabili că o persoană este susceptibilă de a se îmbolnăvi de lepră înainte de apariţia simptomelor, vom putea să iniţiem câteva acţiuni preventive".

Lepra, sau maladia Hansen, este provocată de Mycobacterium leprae. Boala afectează pielea, mucoasele, nervii periferici şi ochii. Deoarece avarierea nervilor este permanentă, pacienţii care reuşesc să se însănătoşească, nu pot să mai simtă durerea. Micile tăieturi de la nivelul degetelor de la mâini şi de la picioare se transformă adeseori în plăgi adânci, inflamate, din cauza condiţiilor de trai neigienice.

Deşi lepra nu mai reprezintă o problemă în ţările avansate, această descoperire este importantă, deoarece maladia afectează numeroase ţări în dezvoltare.

Au fost înregistrate 254.525 noi cazuri de lepră în 2007, cele mai multe în ţările tropicale şi subtropicale, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).