„Nu îmi amintesc să fi văzut atâtea pete solare laolaltă în ultimii 10 ani”, exclamă un fotograf olandez. Ce fenomene astronomice sunt anunţate

Dumincă,15 ianuarie, Jan Koeman, un fotograf din Ţările de Jos, a privit soarele prin telescopul său filtrat.

„Nu îmi amintesc să fi văzut atâtea pete solare prin telescopul meu Celestron C8 în ultimii 10 ani”, afirmă Koeman. „O privelişte uimitoare! Este iarnă în Ţările de Jos, iar asta înseamnă mulţi nori. Dar petele solare se pot vedea prin nori”. 

Într-adevăr, numărul petelor solare este foarte mare,  fiind 177 numai în luna ianuarie 2023. În 2020, astronomii speculau că vor fi numai 115 pete solare în iulie 2025, perioada Maximului Solar.

Dar dacă activitatea solară continuă în ritm accelerat în restul lunii ianuarie 2023, numărul petelor solare va atinge un record în ultimii 20 de ani.

Space Weather, un site care monitorizează constant activitatea Soarelui, transmite că o furtună geomagnetică minoră de clasă G1 este în desfăşurare din 15 ianuarie, când Pământul trece prin traseul magnetizat al unei ejecţii de masă coronală ascunsă. Observatorii cerului arctic ar putea fi luaţi prin surprindere de aurorele boreale. 

Între timp, o erupţie solară de clasă M4 din pata solară AR3182 a eliberat plasmă şi radiaţii magnetice spre Pământ pe 14 ianuarie.  

Analiştii de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică susţin că ejecţia de masă coronală ar putea lovi câmpul magnetic al Pământului pe 19 ianuarie 2023. Dar ne  transmit că nu trebuie să ne panicăm, fiindcă erupţiile solare de clasa M sunt de dimensiuni medii şi pot provoca scurte întreruperi radio care să afecteze regiunile polare ale Pământului.

Furtunile geomagnetice G1 pot produce fluctuaţii slabe ale reţelei electrice şi au impact minim asupra sateliţilor, dar pot provoca aurore boreale în nordul statelor americane ca Michigan şi Maine.  

Potrivit astronomilor, există riscul declanşării unor erupţii solare şi furtuni geomagnetice severe ce ar putea duce la pene de curent în iulie 2025, în perioada Maximului Solar. Dar acestea pot avea loc oricând. De exemplu, Evenimentul Carrington din 1 septembrie 1859 ce a produs defecţiuni reţelei telegrafice la scară globală s-a desfăşurat cu câteva luni înainte de Maximul Solar, preconizat pentru februarie 1860. 

O furtună geomagnetică de amploarea celei din 1859 ar putea duce la pene de curent la scară globală, ceea ce ar putea fi catastrofal pentru o civilizaţie dependentă de electricitate.

Dianna Cowern, o comunicatoare ştiinţifică americană ce are canalul Physics Girl pe YouTube, a studiat fizica la MIT şi a fost cercetător la Centrul pentru Astrofizică de la Harvard şi Smithsonian.

Ea avertizează că anul 2025 ar putea fi marcat de furtuni geomagnetice extreme de clasă G5 ce ar putea duce la colapsul civilizaţiei moderne.  

„Reţelele electrice din marile oraşe vor intra în colaps, sateliţii vor fi afectaţi, aşa cum s-a întâmplat în Quebec în 1989, care n-a fost cea mai gravă furtună solară  în comparaţie cu Evenimentul Carrington”.

Ce se va întâmpla dacă va fi o furtună solară ca cea din 1859? Dianna Cowern declară: 

„Nu vei mai putea folosi GPS-ul, frigiderul nu-ţi va mai funcţiona, nu te vei mai putea juca pe Xbox, nu vor mai funcţiona maşinile de spălat rufe, computerele, nu-ţi vei mai putea încărca maşina electrică.

Tot ce este conectat la priză ar putea fi ars! 

Pagubele estimate ar putea ajunge la 2,6 trilioane de dolari numai în Statele Unite şi vor trece zece ani până ne vom repara întreaga infrastructură electrică pentru că toate transformatoarele electrice de înaltă tensiune vor fi distruse”. 

Ciclul solar 23 dintre anii 1996 şi 2008 a fost foarte activ, fiind 183 de pete solare în 2001 când s-a declanşat cea mai mare erupţie solară observată vreodată de satelitul Observatorului Solar şi Heliosferic (SOHO). Nu au fost raportate incidente grave.