O nouă specie de velociraptor - Balaurul bondoc de România - VIDEO

Scheletul fosilizat al unei noi specii de velociraptor, un dinozaur de mărimea unui curcan mai mare, care a trăit în urmă cu 70-80 de milioane de ani în Europa, a fost descoperit în România, potrivit unui studiu publicat recent în SUA.

Urmărește
741 afișări
Imaginea articolului O nouă specie de velociraptor - Balaurul bondoc de România - VIDEO

O nouă specie de velociraptor - Balaurul bondoc de România (Imagine: Arhiva Mediafax Foto/AFP)

Prin asamblarea scheletului fosilizat al unui velociraptor de mărimea unui curcan supradimensionat, care a trăit în Europa în urmă cu 70-80 de milioane de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă specie de dinozaur.

"Aşteptam aceste rezultate de mult timp şi această aşteptare ne-a adus o surpriză interesantă", a declarat Mark Norell, directorul departamentului de paleontologie al Muzeului american de istorie naturală, unul dintre coautorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Acest dinozaur biped, descoperit în România într-o mlaştină din apropiere de oraşul Sebeş, a primit numele de "balaur bondoc", deoarece avea un corp robust - scheletul era compact şi oasele bine sudate între ele.

Balaurul bondoc avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada. Animalul avea o lungime totală cuprinsă între 180 şi 210 centimetri, de la cap la coadă.

"Balaurul reprezintă o nouă specie de dinozaur prădător, care este foarte diferită de tot ceea ce cunoşteam până acum", a declarat Stephen Brusatte, un cercetător de la Universitatea Columbia din New York, care lucrează pentru Muzeul american de istorie naturală.

"Anatomia lui ne arată că îşi vâna, probabil, prada într-o manieră diferită de verişorii lui, velociraptorii, care erau mai puţin robuşti", ce populau planeta în acea vreme. În opinia acestui cercetător, balaurul bondoc era mai mult un "pugilist" decât un "sprinter" şi, la fel ca speciile de carnivore din zilele noastre, putea să ucidă animale mai mari decât el. Membrele anterioare ale balaurului bondoc erau puţin dezvoltate.

"Este posibil ca balaurul să fi fost unul dintre cei mai mari prădători în acest ecosistem european, deoarece paleontologii nu au descoperit niciun dinte de dinozaur de talie mare în România, în peste un secol de cercetări", a declarat, la rândul său, Zoltán Csiki, profesor la Universitatea Bucureşti, coautor al acestui studiu.

"Resturile fosilizate şi fragmentate din scheletul balaurului bondoc sunt descoperite de peste 10 ani, dar până de curând nu am ştiut cum să le asamblăm din cauza morfologiei sale atât de ciudate", a adăugat Zoltán Csiki.

Video Stirileprotv.ro

Balaurul bondoc a fost descoperit de geologul Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean, coautor al acestei lucrări.

În opinia oamenilor de ştiinţă, caracteristicile sale morfologice "reflectă fauna specială a Europei, în ultimii ani din era dinozaurilor", o perioadă în care continentul european se afla în mare parte sub nivelul mării, fiind alcătuit din doar câteva insule, din cauza creşterii nivelului oceanului planetar.

Dinozaurii au dispărut în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani, aparent în urma prăbuşirii pe Terra a unui asteroid. Alte fosile au fost descoperite în straturile geologice în care se afla scheletul balaurului bondoc, printre acestea aflându-se sauropode de mărimea unor vaci, dar şi dinozauri foarte mici, cunoscuţi sub denumirea de "dinozauri cu cioc de raţă".

Scheletul balaurului bondoc va fi inclus în colecţia Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca

Potrivit lui Mátyás Vremir, fosilele descoperite în zona oraşului Sebeş din judeţul Alba constituie cel mai complex schelet de carnivor care a trăit în Europa în urmă cu 70-80 de milioane de ani.

Vremir este şi cel care a propus ca dinozaurul să fie numit "balaurul bondoc". "Pentru străini sună foarte exotic, iar pentru români, interesant", a spus Mátyás Vremir.

Societatea Muzeului Ardelean a fost înfiinţată în 1859, la Cluj-Napoca, graţie donaţiilor contelui Mikó Imre, ca instituţie cu caracter academic, în scopul cultivării şi răspândirii ştiinţei în limba maghiară. În anii '50, societatea a fost desfiinţată, patrimoniul său de atunci, alcătuit din 120.000 de cărţi şi circa 200.000 de piese diverse - minerale, articole zoologice, monede, antichităţi -, fiind preluat de alte instituţii. Societatea Muzeului Ardelean a fost reînfiinţată în 1990, încercându-se de atunci şi reconstituirea fostelor sale colecţii, potrivit reprezentanţilor instituţiei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici