O tehnică de manipulare genetică a ADN-ului mitocondrial, testată cu succes de cercetătorii americani

Cercetătorii de la Institutul Salk din La Jolla, California, au conceput un tip special de "foarfeci moleculare", realizate cu scopul de a elimina mutaţiile dăunătoare de la nivelul embrionilor, lăsând intact ADN-ul acestora,  informează bbc.com.

Ei speră că, într-o bună zi, această tehnică ar putea fi utilizată şi pe pacienţi umani, pentru a preveni maladiile mitocondriale.

Deşi experţii în domeniu consideră că noua metodă reprezintă "o capodoperă tehnică", ea generează o serie de provocări de ordin etic şi ştiinţific.

Mitocondriile sunt mici "uzine" care există în interiorul aproape fiecărei celule din organism, care generează energia de care acestea au nevoie pentru asigurarea funcţiilor vitale.

Mitocondriile au propriul ADN - care este transmis de la mamă la copil. Spre deosebire de ADN-ul din nucleul celulei, ADN-ul mitocondrial nu influenţează caracteristicile ce vizează aspectul fizic al unei persoane.

Dar, dacă ADN-ul mitocondrial prezintă anumite "defecte", copiii pot dezvolta anumite maladii grave, precum miastenie şi orbire.

Potrivit acestui studiu, ce a fost publicat în revista Cell, savanţii americani au testat acel tip de "foarfeci moleculare" pe şoareci care prezentau două tipuri de ADN mitocondrial.

Ei au putut să identifice şi să taie ADN-ul mitocondrial cauzator de boli din embrionii de şoareci. În urma acestei operaţii, puii de şoareci rezultaţi au fost sănătoşi.

Cercetătorii americani au testat cu succes această tehnică şi pe ADN mitocondrial uman cu anumite defecte, care fusese inserat în ovule de şoareci.

Următorul pas în cercetarea lor va consta în realizarea unor teste de laborator pe embrioni umani cu defecte genetice.

Şi, dacă se va dovedi eficientă şi în acele cazuri, tehnica va deveni o alternativă mai simplă pentru terapiile bazate pe transfer mitocondrial, care au fost aprobate recent în Marea Britanie.

Acel tip de terapie, foarte controversată, se bazează pe ADN recoltat de la trei persoane - doi părinţi heterosexuali şi o femeie donator de la care se prelevează ADN mitocondrial.

Oamenii de ştiinţă au însă păreri împărţite în ceea ce priveşte chestiunile de ordin etic şi ştiinţific pe care le ridică o astfel de abordare.

Recent, un alt studiu, realizat în China şi care a avut la bază o tehnică diferită, aplicată asupra ADN-ului din nucleul celulelor umane, i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să ridice o serie de semne de întrebare în ceea ce priveşte principiile etice care stau la baza acestei metode.