Oameni de ştiinţă: Suntem mai aproape de sfârşitul lumii decât am fost vreodată după Războiul Rece. Care sunt cele mai mari ameninţări pentru omenire

Ceasul apocalipsei a avansat cu două minute, indicând trei minute până în ceasul al doisprezecelea. Asta înseamnă că “probabilitatea unei catastrofe globale este foarte mare”, potrivit independent.co.uk.

Schimbarea acului de ceas reprezintă un gest de condamnare a liderilor lumii şi a perspectivelor pe care le au cetăţenii lor.

"În prezent, încălzirea globală necontrolată şi cursa înarmării nucleare rezultând din modernizarea arsenalului enorm deja existent reprezintă ameninţări extraordinare şi de necontestat la adresa supravieţuirii omenirii", a spus Kennette Benedict, director executiv al Bulletin of the Atomic Scientists (Buletinul savanţilor din domeniul nuclear, n.r.), o asociaţie care numără în rândurile sale 18 laureaţi ai premiului Nobel şi care foloseşte acest ceas ce măsoară timpul rămas până la sfârşitul lumii.

“Liderii lumii nu au reuşit să acţioneze cu viteza şi amploarea necesare pentru a-şi proteja cetăţenii de o posibilă catastrofă. Aceste eşecuri pun în pericol fiecare om de pe Pământ”, a adăugat cercetătoarea pentru a justifica modificarea timpului afişat de ceasul simbolic.

Acest comitet a subliniat că emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu până la 50% din 1990.

Potrivit lui Sivan Kartha, membru al biroului ştiinţific al Buletinului şi responsabil în cadrul Stockholm Environment Institute, investiţiile în domeniul infrastructurii de exploatare a combustibililor fosili au depăşit o mie de miliarde pe an, fără a se lua în calcul sutele de miliarde de dolari din subvenţii publice. "Trebuie şi putem să inversăm această tendinţă", a mai spus cercetătorul.

“Schimbările climatice vor afecta milioane de oameni şi vor pune în pericol existenţa multor sisteme ecologice care se află la baza civilizaţiei.  Ameninţarea planează asupra întregii omeniri”, susţine Richard Somerville, membru al comitetului.

Preocupări serioase apar şi în privinţa armelor nucleare.

“După Războiul Rece, a existat o anumită doză de optimism privind capacitatea statelor nucleare de a controla cursa înarmării şi a se îndepărta de abisul distrugerii nucleare”, consideră Sharon Squassoni, un alt membru al comitetului. “Acel optimism a dispărut în faţa noilor tendinţe: extinderea programelor de modernizare a armelor nucleare şi oprirea sistemului de dezarmare”, adaugă Squassoni.

Ceasul a apărut în 1947, şi indica atunci şapte minute până la ora 12, după ce bombele atomice au lovit Hiroşima şi Nagasaki. Acele ceasului sunt mutate înainte sau înapoi, până în prezent fiind făcute 19 mutări. Ultima mutare a avut loc pe 10 ianuarie 2012, când au avansat cu un minut., şi a fost determinată tot de îngrijorările legate de schimbările climatice şi armele nucleare.

Ceasul nu a mai indicat o oră atât de apropiată de miezul nopţii din 1984, când a fost reglat să afişeze ora 23.57 în momentul cel mai tensionat al relaţiilor americano-sovietice.

Momentul considerat cel mai periculos de membrii comitetului a fost în 1953, când bomba cu hidrogen a devenit o armă cu mult mai puternică decât orice altă armă nucleară.

Cel mai îndepărtat moment de ora fixă, reprezentat pe ceas, a fost de 17 minute, în 1991, când Războiul Rece s-a încheiat oficial, iar Rusia şi Statele Unite au început să îşi reducă arsenalele nucleare. 

Deşi Statele Unite ale Americii şi Rusia nu mai deţin zecile de mii de arme nucleare pe care le aveau în timpul Războiului Rece, ritmul de reducere a acestor arsenale s-a încetinit puternic în ultimii ani, chiar dinaintea crizei ucrainene.

Potrivit lui Sharon Squassoni, în intervalul 2009-2013, administraţia Obama nu a eliminat decât 309 focoase nucleare.

Un conflict nuclear, chiar şi limitat, ar putea provoca un mare număr de morţi şi ar avea efecte nefaste asupra mediului, potrivit cercetătoarei.

Totodată, savanţii cer responsabililor politici să găsească de pe acum o soluţie durabilă la problema depozitării deşeurilor nucleare provenite de la