Oamenii de ştiinţă au descoperit că Antarctica a pierdut 7,5 mii de tone de gheaţă din 1997 încoace

Mai mult de 40% dintre platformele de gheaţă din Antarctica s-au micşorat din 1997, iar aproape jumătate dintre ele nu prezintă "niciun semn de refacere", a constatat un studiu, care leagă această schimbare de degradarea climei.

Urmărește
143 afișări
Imaginea articolului Oamenii de ştiinţă au descoperit că Antarctica a pierdut 7,5 mii de tone de gheaţă din 1997 încoace

Oamenii de ştiinţă au descoperit că Antarctica a pierdut 7,5 mii de tone de gheaţă din 1997 încoace

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Leeds au calculat că 67 de mii de tone de gheaţă au fost pierdute în vest, în timp ce 59 de mii de tone au fost adăugate în est între 1997 şi 2021, rezultând o pierdere netă de 7,5 mii de tone.
 
Apa caldă din partea vestică a Antarcticii a topit gheaţa, în timp ce în est, platformele de gheaţă fie au rămas la fel, fie au crescut, deoarece apa este mai rece acolo.
 
Platourile de gheaţă se află la capătul gheţarilor şi încetinesc rata de curgere a acestora în mare. Atunci când se micşorează, gheţarii eliberează cantităţi mai mari de apă dulce în mare, ceea ce poate perturba curenţii din Oceanul Sudic.
 
Dr. Benjamin Davison, expert în observarea Pământului şi conducătorul studiului, a declarat: "Există o imagine mixtă a deteriorării banchizei, iar acest lucru are legătură cu temperatura oceanului şi curenţii oceanici din jurul Antarcticii.
 
"Jumătatea vestică este expusă la apă caldă, care poate eroda rapid platformele de gheaţă de jos, în timp ce o mare parte din Antarctica de Est este în prezent protejată de apa caldă din apropiere de o bandă de apă rece pe coastă."
 
Oamenii de ştiinţă au măsurat schimbările de la an la an ale gheţii folosind sateliţi care pot vedea prin norii groşi în timpul nopţilor polare lungi.
 
Cercetătorii au analizat peste 100.000 de imagini luate din spaţiu pentru a analiza starea de sănătate a banchizelor de gheaţă, care poate avea efecte în lanţ pentru restul globului, şi şi-au publicat concluziile în revista Scientific Advances.
 
Cantitatea estimată de 67 de milioane de tone de apă dulce eliberată în ocean pe o perioadă de 25 de ani afectează curenţii oceanici care transportă căldură şi nutrienţi în întreaga lume, relatează The Guardian.
 
Oamenii de ştiinţă cred că pierderea de gheaţă este un rezultat al crizei climatice, deoarece ar exista mai multă gheaţă care să crească din nou dacă ar face parte dintr-un ciclu de variaţie naturală.
 
Davison a spus: "Ne aşteptam ca cele mai multe platforme de gheaţă să treacă prin cicluri de contracţie rapidă, dar de scurtă durată, apoi să crească din nou încet. În schimb, observăm că aproape jumătate dintre ele se micşorează fără niciun semn de revenire".
 
Luna trecută, un studiu a constatat că Antarctica ar putea să se încălzească de aproape două ori mai rapid decât restul lumii şi mai repede decât prevăd modelele de criză climatică.
 
Oamenii de ştiinţă din Franţa au analizat 78 de carote de gheaţă din Antarctica pentru a recrea temperaturile de acum 1.000 de ani şi au constatat că încălzirea de pe continent era în afara a ceea ce se putea aştepta de la oscilaţiile naturale.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici