Obezitatea, provocată de reacţia lentă a centrilor plăcerii din creier

Activitatea prea lentă a centrilor plăcerii din creier, în timpul mesei, contribuie la apariţia obezităţii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani, publicat în revista Science.

Urmărește
113 afișări
Imaginea articolului Obezitatea, provocată de reacţia lentă a centrilor plăcerii din creier

Obezitatea, provocată de reacţia lentă a centrilor plăcerii din creier

Rezultatele unor lucrări recente sugerau faptul că persoanele obeze simt mai puţină plăcere în timpul mesei decât celelalte şi că mănâncă mai mult pentru a compensa lipsa de satisfacţie.

Însă noul studiu este primul care evidenţiază legătura biologică dintre creier şi obezitate, a explicat Eric Stice, de la Universitatea din Texas, coordonatorul acestei lucrări.

Studiul a demonstrat - prin intermediul imaginilor obţinute cu ajutorul tehnicii rezonanţei magnetice - că nivelul de intensitate a reacţiei circuitelor cerebrale asociate plăcerii în urma consumării unui milkshake, poate ajuta la prezicerea riscului de instalare a obezităţii.

Activitatea din circuitele cerebrale asociate plăcerii este mai intensă la persoanele care prezintă o variaţie genetică în zonă, ce inhibă procesul de producere a dopaminei. Dopamina este o moleculă care asigură comunicarea între neuroni, celulele cerebrale, şi are un rol important în ceea ce priveşte senzaţiile de dorinţă şi de plăcere.

În timpul mesei se declanşează producţia de dopamină, iar nivelul plăcerii este legat de cantitatea de dopamină eliberată.

"Persoanele obeze par să aibă mai puţini receptori de dopamină în creier, iar acest lucru le face să mănânce mai mult pentru a compensa acest deficit de plăcere", a explicat Eric Stice, care studiază obezitatea şi tulburările alimentare de peste 20 de ani.

Primul grup de studiu a fost format din 43 de studenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 22 ani, având un indice al masei corporale (IMC) mediu de 28,6, iar al doilea grup de studiu a fost format din 33 adolescenţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani şi cu un IMC mediu de 24,3. IMC este un indice obţinut prin împărţirea greutăţii la pătratul înălţimii unei persoane.

Persoanele cu un IMC mai ridicat au înregistrat reacţii mai slabe în centrii asociaţi plăcerii şi prezentau, totodată, acea variaţie genetică vinovată de scăderea producţiei de dopamină.

Chiar dacă persoanele care prezintă această anomalie în circuitele lor cerebrale asociate plăcerii sunt expuse riscului de a se îngrăşa, o modificare a stilului lor de viaţă, eliminarea sedentarismului şi un tratament medicamentos pot să corecteze acest fenomen, spun specialiştii.

Studiul, la care au participat specialişti de la Institutul de cercetare din Oregon şi de la Universitatea din Yale, a fost finanţat parţial de Institutul Naţional American al Sănătăţii (NIH).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici