Omul de Neanderthal a trăit mai mult şi mai la nord decât credeau savanţii

Această descoperire ar putea să pună sub semnul întrebării teoriile actuale, deja contestate, care sugerează faptul că oamenii de Neanderthal au dispărut din cauza inferiorităţii tehnologice a societăţilor în care trăiau şi a incapacităţii lor de a se adapta la climatul extrem, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică americană Science.

Vestigii neanderthaliene descoperite în Rusia, în apropiere de Cercul polar, datează din urmă cu circa 31.000 de ani, cu peste 6.000 de ani după data presupusei dispariţii a acestui "verişor" al omului modern.

"Această descoperire pune sub semnul întrebării ipoteza cel mai frecvent avansată, potrivit căreia Homo sapiens i-ar fi înlocuit complet pe neanderthalieni, în toată Europa, în urmă cu circa 37.000 de ani", au explicat autorii studiului.

Cercetătorii francezi, norvegieni şi ruşi au descoperit peste 300 de unelte din piatră şi schelete de animale - mamuţi, urşi negri şi rinoceri lânoşi - care prezentau urme de tranşare, cu ocazia mai multor săpături efectuate în situl Byzovaia din nordul munţilor Ural, pe malul drept al râului Petchora.

În afară de datarea cu izotopii de carbon, specialiştii au recurs la tehnica numită luminiscenţă stimulată optic, ce permite aflarea datei la care sedimentele au fost expuse la lumină pentru ultima oară.

Byzovaia a fost, poate, ultimul refugiu nordic al omului de Neanderthal înainte de extincţie.

Până la această descoperire, toate vestigiile neanderthaliene identificate se aflau cu cel puţin 1.000 de kilometri mai la sud.

Obiectele din situl Byzovaia, ocupat permanent timp de 3.000 de ani, aparţin culturii musteriene, care îi caracterizează pe neanderthalieni.

Această cultură s-a dezvoltat în paleoliticul mijlociu (în perioada 300.000 de ani - 37.000 de ani) în Eurasia şi se caracterizează prin folosirea de către membrii ei a unei game foarte diversificate de unelte din piatră.