Percepţia gustului amar, mai veche decât se credea - studiu

Omul de Neanderthal avea, ca şi omul modern, o genă care făcea ca anumite persoane să nu agreeze fenil-tio-carbamida, un compus chimic cu gust amar prezent, de exemplu, în varza de Bruxelles, dovadă a faptului că percepţia acestui gust este mai veche decât credeau specialiştii.

Urmărește

227 afișări

Imaginea articolului Percepţia gustului amar, mai veche decât se credea - studiu

Percepţia gustului amar, mai veche decât se credea (Imagine:Mediafax Foto)

Potrivit unui studiu realizat de o echipă de specialişti spanioli, de la Consiliul superior de cercetări ştiinţifice (CSIC), percepţia gustului amar exista încă de dinainte de momentul separării omului de Neanderthal de strămoşul omului modern.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au realizat o secvenţiere a unei gene extrase din fosila unui om de Neanderthal, care a trăit în urmă cu 48.000 de ani, în zona care astăzi se numeşte El Sidron, în nordul Spaniei.

Fenil-tio-carbamida este un compus chimic prezent în anumite vegetale, precum varza de Bruxelles, broccoli sau anumite fructe, dar şi în multe plante toxice.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

"Percepţia gustului amar protejează omul de ingestia plantelor toxice", au indicat specialiştii.

Însă similitudinile cu omul modern merg şi mai departe, de vreme ce cercetătorii au descoperit la omul de Neanderthal o variantă recesivă a genei analizate (TAS2R38) care făcea ca anumiţi membri ai acestei specii să nu poată detecta fenil-tio-carbamida, aşa cum este cazul unei treimi dintre oamenii moderni.

"Este un mister al evoluţiei", spun cercetătorii. "Ingestia masivă a acestor compuşi (amari) poate fi toxică şi este, deci, dificil de înţeles, din punct de vedere al evoluţiei, existenţa unor indivizi care nu puteau să-i identifice", adaugă aceştia.

Coordonatorul cercetărilor, Carles Lalueza Fox, de la Universitatea din Barcelona, a emis ipoteza potrivit căreia aceşti oameni de Neanderthal aveau posibilitatea de a detecta alţi compuşi chimici, care nu au fost încă identificaţi de specialişti, fapt care oferă o explicaţie pentru motivul supravieţuirii acestei gene în stare latentă.

Omul de Neanderthal şi omul modern au un strămoş comun, însă s-au separat în urmă cu circa 300.000 de ani.

Din 2000 şi până în prezent, cercetătorii au descoperit în situl de la El Sidron, în provincia Asturiei, fosilele a cel puţin 10 oameni de Neanderthal.

Omul de Neanderthal a dispărut în urmă cu circa 28.000 de ani. Ultima zonă în care acesta a locuit cunoscută de cercetători este Gibraltar.

Citește pe www.zf.ro: Presa olandeză: Poliţia crede că a identificat hoţii tezaurului dacic, precum şi locaţia unde s-ar afla. ”Este vorba de cel puţin trei autori”

Citește pe www.zf.ro: Se naşte un nou pol imobiliar în Bucureşti. Preţurile apartamentelor din această zonă au explodat cu 30% în doar doi ani VIDEO

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.