PREMIERĂ MEDICALĂ: Celule suşă umane, create prin clonare. Ce maladii ar putea trata acestea

Fără a produce clone, cercetătorii au demonstrat pentru prima dată, în studiul lor care a fost publicat miercuri, că este posibil să se creeze celule suşă embrionare care să fie identice din punct de vedere genetic cu persoana de la care au fost prelevate.

Celulele suşă embrionare sunt singurele capabile să se diferenţieze în toate tipurile de celule ale organismului - care sunt în număr de circa 200 - şi să se multiplice fără limite, prezentând astfel un uriaş potenţial terapeutic.

Aceste celule sunt deosebit de promiţătoare în tratarea maladiei Parkinson, a sclerozei în plăci, a patologiilor cardiace şi a vătămărilor de la nivelul măduvei spinării.

Reuşita savanţilor americani, coordonaţi de Shoukhrat Mitalipov, de la Universitatea din Oregon, a fost obţinută după un succes medical precedent, care a constat în transformarea celulelor epiteliale de maimuţă în celule suşă embrionare, în anul 2007.

Cercetătorii americani au recurs la o tehnică de clonare, care constă în folosirea nucleului celulelor epiteliale, ce conţineau în acest caz ADN-ul unui bebeluş de opt luni, care a fost transferat în ovule umane provenind de la donatori. Ovulele au produs embrioni din care au fost extrase celule suşă embrionare.

"Celulele suşă obţinute prin această tehnică şi-au demonstrat capacitatea de a se diferenţia, ca şi celulele suşă embrionare obişnuite, în diverse tipuri de celule: nervoase, hepatice şi cardiace", a declarat profesorul Mitalipov în acest studiu, publicat în versiunea online a revistei americane Cell.

"În plus, întrucât aceste celule suşă reprogramate pot fi obţinute din material genetic extras din nucleul celulelor unui bolnav, nu există problema respingerii de către organism a celulelor implantate", a subliniat el.

Considerând "că rămâne încă un drum lung de străbătut înainte de a dezvolta tratamente sigure şi eficace", medicul Mitalipov este de părere că "această reuşită reprezintă un pas important în crearea de celule suşă embrionare care vor putea fi folosite în medicina regenerativă.

Un alt avantaj al acestei abordări este acela că această tehnică nu foloseşte embrioni fertilizaţi pentru a obţine celule suşă, o metodă care ridică numeroase probleme de ordin etic, întrucât embrionul este distrus.

De la naşterea oiţei Dolly, în 1996, în Marea Britanie, care a fost primul animal născut prin clonare, oamenii de ştiinţă au clonat aproximativ 20 de specii, inclusiv capre şi iepuri, însă niciodată maimuţe şi primate, a căror biologie a reproducţiei este mai complexă.

Noua reuşită a savanţilor americani nu deschide însă calea spre o eventuală clonare umană, insistă Dan Dorsa, directorul departamentului de cercetare la Universitatea Oregon.

Deşi această tehnică poate fi utilizată pentru clonarea celulelor suşă ("clonare terapeutică"), aceeaşi metodă nu permite producerea cu succes a unor clone umane ("clonare reproductivă"), afirmă oamenii de ştiinţă.

Mai mulţi ani de studii pe maimuţe, folosind această tehnică, nu au permis niciodată clonarea acestor primate şi "la fel va fi probabil şi în cazul oamenilor", afirmă ei.

"Fragilitatea celulelor umane, aşa cum o arată acest ultim studiu, reprezintă un obstacol important, care va împiedica probabil dezvoltarea clonelor", au precizat cercetătorii.

Criticii clonării au protestat, miercuri, faţă de această tehnică şi de potenţialul ei.

După părerea participanţilor la Conferinţa episcopală a catolicilor americani, aceste cercetări "vor fi utilizate de alţi oameni de ştiinţă, care vor încerca să producă bebeluşi clonaţi, care vor fi copii ale altor persoane", a declarat cardinaluldin Boston, Sean O'Malley.

"Indiferent de obiectivul ei, clonarea umană îi tratează pe oameni ca pe nişte produse, manufacturate în funcţie de dorinţele altor persoane", a adăugat el.