Proteina care declanşează alergia la pisică, descoperită de cercetători

Proteina din organismul uman care declanşează alergiile la feline a fost descoperită de cercetătorii britanici, deschizând calea pentru un nou medicament mai eficient împotriva acestei boli, potrivit unui studiu publicat în Current Biology.

Urmărește
1440 afișări
Imaginea articolului Proteina care declanşează alergia la pisică, descoperită de cercetători

Proteina care declanşează alergia la pisică, descoperită de cercetători (Imagine: Shutterstock/Publimedia)

Alergiile la pisici constituie cea mai comună alergie la un animal de companie, provocând mâncărimi ale ochilor, strănut şi erupţii cutanate. De asemenea, poate declanşa astmul sau agrava această maladie în cazul a circa 40% dintre bolnavi, informează dailymail.co.uk.

Coji microscopice desprinse din pielea pisicii (mătreaţa) se răspândesc în aer, pe mobile sau haine, de unde sunt absorbite pe căile respiratorii. Odată ajunse în organismul uman, acestea declanşează alergia, pentru că sunt identificate ca duşmani de celulele dendritice, "paznicii" din sistemul imunitar, care trimit semnale la alte celule imunitare pentru a se mobiliza şi ataca, creând ulterior simptomele alergiei.

Profesorul Amir Ghaem-Maghami, coordonatorul echipei de cercetători de la Universitatea din Nottingham, autorii acestui studiu, a identificat o proteină la suprafaţa celulelor dendritice responsabilă de declanşarea întregului proces al alergiei. Foarte important este faptul că această proteină este implicată doar în primul stadiu al alergiei, iar un medicament care o are ca ţintă ar putea împiedica răspândirea simptomelor maladiei în organism.

Proteina, receptor de manoză, joacă un rol cheie în declanşarea alergiilor la praf şi câini, deci un medicament care o are drept ţintă ar fi eficient şi în astfel de cazuri, dar şi împotriva febrei fânului (rinită alergică).

"Cele mai multe tratamente antialergice din prezent sunt simptomatice - ai o alergie şi încerci să stopezi simptomele. Ceea ce vrem noi să spunem este că, dacă înţelegi ce se întâmplă atunci când substanţa iritantă interacţionează cu organismul, poţi interveni mai repede", spune Amir Ghaem-Maghami.

Acest medic a început deja să lucreze la conceperea unor noi tratamente împotriva alergiilor, dar ar putea dura între cinci şi zece ani până la lansarea lor pe piaţă.

Medicul spune că în ultimele decenii a crescut numărul alergiilor, în timp ce numărul cazurilor de astm în rândul copiilor a atins proporţii epidemice în ţările industrializate.

Potrivit acestuia, numai în Marea Britanie, zilnic, trei persoane mor din cauza astmului, iar cele mai multe terapii au ca ţintă simptomele şi nu boala în sine.

Alergiile au un mare impact asupra calităţii vieţii, iar tratamentele pot fi costisitoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici