Robotul european Philae a restabilit contactul cu sonda spaţială Rosetta - VIDEO

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), la sfârşitul săptămânii trecute, după ce a ieşit din "hibernare" şi a transmis un semnal către Terra. Robotul a realizat o coborâre istorică pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", în noiembrie 2014, însă structura sa a avut de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuşi, în cele 64 de ore în care a funcţionat după plasarea pe cometă, micul robot a putut să radiografieze interiorul acesteia, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul şi să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Cometa "Ciuri" se apropie tot mai mult de Soare - în prezent se află la o distanţă de aproximativ 200 de milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reuşit, la sfârşitul săptămânii trecute să iasă din starea de hibernare graţie ameliorării coeficientului de luminozitate şi creşterii temperaturii ambientale. Pe blogul său, ESA a anunţat că Philae a reuşit să contacteze Pământul de două ori, săptămâna trecută, prin intermediul sondei spaţiale Rosetta, care l-a transportat în spaţiu până la plasarea pe cometă.

Alte contacte, fiecare de câte două minute, înregistrate miercuri, au confirmat faptul că robotul funcţionează, potrivit informaţiilor furnizate de ESA pe site-ul său oficial.

Sonda spaţială Rosetta va efectua o manevră şi se va apropia de cometa "Ciuri", pentru a beneficia de o comunicare mai bună cu Philae, care trebuie să realizeze o serie de experimente. Dar, pentru a primi datele transmise de robot, sonda Rosetta va trebui să se apropie de cometă cu circa trei kilometri. În prezent, sonda europeană orbitează cometa "Ciuri" la o altitudine de aproximativ 180 de kilometri.

Ulterior, robotul Philae va fi rotit cu 30 de grade, pentru ca acesta să poată fora scoarţa cometei, pentru a colecta mostre. Oamenii de ştiinţă speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui "să moară de cald" anul acesta, atunci când cometa se va apropia foarte mult de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Cercetătorii de la ESA au cerut însă o prelungire a misiunii sondei spaţiale până în septembrie 2016 - în acel moment, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.