Roverul Curiosity a împlinit un an de când a ajuns pe Marte. Care au fost descoperirile cele mai spectaculoase - GALERIE FOTO

Curiosity, de mărirea unui mic automobil 4x4, înzestrat cu 10 instrumente ştiinţifice, a reuşit să confirme în premieră faptul că Marte a avut un mediu propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, îndeplinind astfel principalul obiectiv ştiinţific al misiunii sale de cel puţin doi ani, care va fi fără îndoială prelungită.

GALERIE FOTO

"Succesul obţinut de Curiosity, precum coborârea sa spectaculoasă şi rezultatele ştiinţifice obţinute ulterior, au deschis calea spre noi misiuni de explorare, precum trimiterea de astronauţi pe Marte şi spre un asteroid", a declarat directorul NASA, Charles Bolden.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp - care are o înălţime de 5.000 de metri - în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.

Aceasta este una dintre marile provocări tehnologice ale unei misiuni spaţiale cu echipaj uman către planeta roşie, au subliniat cercetătorii de la NASA.

"Suntem până în prezent extrem de mulţumiţi, misiunea Curiosity a fost spectaculoasă", consideră Michael Meyer, directorul ştiinţific de programe marţiene de la NASA, potrivit căruia "cu cât aflăm mai multe despre Marte, cu atât vom fi mai informaţi pentru a putea să trimitem acolo echipaje de astronauţi".

"Nu numai că am reuşit plasarea în siguranţă pe sol, dar toate instrumentele funcţionează şi am efectuat deja două foraje în roci", o premieră pe Marte, a adăugat Michael Meyer.

În timpul acestui prim an petrecut pe Marte, Curiosity a transmis pe Terra peste 190 gigabiţi de date, echivalând cu 45.600 cântece stocate în format MP3 şi 36.700 imagini de înaltă definiţie, precizează NASA.

Laserul său, o premieră pe Marte, care a fost fabricat de o echipă franceză, a fost utilizat de peste 75.000 de ori pentru a analiza compoziţia rocilor marţiene.

Instrumentele şi camerele sale video au permis destul de repede obţinerea unui răspuns la principala întrebare avută în vedere pentru această misiune spaţială - dacă Marte a avut un mediu propice pentru viaţa microbiană -, reaminteşte astrobiologul Michael Meyer.

La scurt timp după plasarea pe Marte, camerele de la bordul robotului Curiosity au detectat aglomerări de pietre şi prundişuri formate de scurgerile de apă într-o zonă care a fost în trecut albia unui râu.

Analiza rocilor a permis apoi descoperirea de argilă care se formează la contactul cu apa, iar savanţii americani au determinat că acea apă nu era nici prea sărată, nici prea acidă, pentru a întreţine viaţa.

Aceste descoperiri explică faptul pentru care Curiosity a parcurs doar un kilometru şi jumătate de la sosirea sa pe Marte.

În ultimele săptămâni, robotul marţian şi-a reluat drumul spre Muntele Sharp, aflat la o distanţă de circa opt kilometri, principala ţintă de explorare fixată pentru această misiune.

Periplul său va dura mai multe luni, întrucât Curiosity se va opri pe drum pentru a analiza diverse formaţiuni geologice interesante.

Baza Muntelui Sharp suscită un interes mare în rândul specialiştilor, datorită diverselor straturi sedimentare ale sale, care ar putea să îi ajute pe cercetători să dateze cu precizie perioadele în care Marte a fost propice vieţii, a precizat Michael Meyer.

"Dacă vom găsi mai multe zone care au fost locuibile în trecut, acest fapt va duce la creşterea probabilităţii ca viaţa să fi existat pe Marte", a declarat John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute din Washington, în prezent membru în comitetul consultativ al NASA.

Michael Meyer consideră că roverul Curiosity ar putea să aducă şi alte surprize, "făcând descoperiri majore, întrucât robotul are capacitatea de a fi foarte norocos".

Dacă robotul Curiosity se va afla în prezenţa unor indicii care atestă prezenţa vieţii, "el va putea să le identifice" cu unul dintre instrumentele sale, consideră specialistul american.

Însă, "orice confirmare va trebui să aştepte până la viitoarea misiune", în 2020, când NASA va trimite o altă sondă, "Curiosity 2", înzestrată cu instrumente capabile să detecteze urme de viaţă atât trecute, cât şi actuale, a explicat acelaşi astrobiolog american.

Robotul euro-rus Exomars ar putea încă din 2018 să confirme prezenţa urmelor de viaţă marţiană - trecută sau actuală - graţie instrumentelor sale, care vor fi construite pentru a servi acestui scop.