Saltul făcut de robotul Philae pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko, imortalizat de Rosetta

Mai multe imagini au fost realizate de sistemul foto-video al sondei Rosetta, în timp ce aceasta monitoriza coborârea micului robot, miercuri, pe nucleul cometei Ciuriumov-Gherasimenko.

"Imaginile arată ceea ce pare să fie umbra unui nor de praf ridicat de pe cometă atunci când Philae a realizat primul contact cu suprafaţa cometei, la ora 15.35 GMT", a precizat blogul sondei Rosetta administrat de ESA.

Întrucât harpoanele care trebuiau să îl ancoreze pe cometă nu au funcţionat, robotul Philae a făcut un salt de aproximativ un kilometru.

Potrivit blogului citat, o analiză mai detaliată a imaginilor publicate vineri de ESA a evidenţiat şi un punct strălucitor - Philae însuşi - ca şi un punct mai întunecat - umbra robotului.

Robotul s-a plasat în cele din urmă pe o pantă, rămânând captiv pe un fel de faleză, iar unul dintre cele trei picioare ale sale nu atingeau suprafaţa cometei.

În pofida poziţiei sale inconfortabile, Philae a îndeplinit cea mai mare parte a programului ştiinţific prevăzut, în primele ore după coborârea sa pe cometă.

Această misiune ştiinţifică, o premieră în explorarea spaţială, s-a încheiat după 57 de ore pe cometă, după descărcarea bateriei robotului Philae.

Robotul Philae a intrat în hibernare, aşteptând ca bateriile lui solare să se încarce suficient pentru a-i permite să se "trezească". Philae se află într-o zonă umbrită, însă oamenii de ştiinţă speră că atunci când cometa se va apropia de Soare, micile sale panouri solare vor putea să capteze suficient de multă energie pentru a-şi reîncărca bateriile.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat şapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spaţiale Rosetta, care a călătorit 10 ani şi 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei maşini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. "Primul foraj pe o cometă a devenit realitate", s-a "lăudat" Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.

Ulterior robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters.

Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, "rezultatele lui Philae sunt extraordinare", este de părere Marc Pircher, director al CNES.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui "să moară de cald" în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.