Schelet datând din urmă cu 2.500 de ani, descoperit într-o necropolă celtică din Bistriţa-Năsăud

Scheletul a fost descoperit în şantierul arheologic de la Fântânele, o localitate din comuna Matei, unde se fac săpături de peste un deceniu în căutarea unor morminte ale celţilor, transmite corespondentul MEDIAFAX. Acolo au fost descoperite peste 30 astfel de morminte în care au fost înhumaţi sau incineraţi celţii.

Directorul Muzeului Grăniceresc Năsăud, Lucian Vaida, unul dintre specialiştii în epoca celţilor, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că nu se aştepta să găsească într-o necropolă celtă un mormânt al unui scit.

"Personal, nu sunt specialist în epoca scită, care este anterioară epocii celtice pe care o studiez eu, dar, din primele cercetări pe care le-am făcut, am aflat că acest schelet uman înhumat ar fi din secolele VI-V î.H. Mormântul de înhumaţie s-a păstrat foarte bine. Am mai găsit în el două vase, unul care s-a păstrat în întregime, altul care poate fi refăcut, dar şi un cuţit. Sciţii credeau în viaţa de după moarte, aşa că puneau hrană şi tacâmuri pentru ca cel mort să aibă cu ce mânca. Am mai găsit şi o mărgea din os, aşa încât ne-am gândit că poate este vorba de o femeie. Nu putem fi siguri până când nu vor fi analizate oasele. Am înţeles că acest lucru este posibil mai nou. Se pot face determinări foarte exacte pe bază de ADN", a declarat Vaida.

Potrivit sursei citate, scheletul a fost adus la Muzeul Grăniceresc Năsăud, urmând ca oasele să fie predate pentru analiză unui specialist.

"Este un schelet de circa 2.500 de ani. S-au mai făcut astfel de descoperiri de morminte scite în Bistriţa-Năsăud undeva prin anii 1980. Au trecut trei decenii de atunci, aşa că descoperirea pe care am făcut-o este importantă. Nu putem spune că este ceva ieşit din comun, dar este o descoperire importantă", a afirmat Vaida, care susţine că, la Fântânele, cercetările trebuie să continue şi în următorii ani fiindcă mai sunt multe lucruri de descoperit din epoca celţilor.

Despre sciţi, Lucian Vaida a spus că au ocupat în secolul IX î.Hr. regiunea Moldovei de azi şi s-au întins pe Câmpia Dunării şi în Dobrogea. Triburile lor au ocupat părţi din Dacia până în secolul II î.Hr, când urma lor s-a pierdut printre geţi. Atraşi de bogăţiile dacilor, sciţii au reuşit să ajungă în Transilvania. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciţi şi daci. În Transilvania i-a atras aurul şi argintul care se găseau acolo pentru podoabe.

Cercetătorul Geoge Marinescu, de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, a notat în cartea sa "Descoperiri arheologice în judeţul Bistriţa-Năsăud", apărută în 2003, că, la Fântânele, cu ocazia săptăturilor efectuate pentru dezvelirea cimitirului celtic, a fost găsită o groapă în care fuseseră aruncate cinci-şase tipare de calcar pentru turnat bronzuri, precum şi multă ceramică care nu a putut fi încadrată decât în epoca bronzului fără precizarea culturii căreia îi aparţinea, opinia sa fiind că aceasta aparţinea unei faze anterioare epocii bronzului.