Sfaturi pentru combinarea inteligentă a nutrimentelor din alimente

În societatea actuală, devenită tot mai stresantă, este un fapt general acceptat ca multe persoane să se simtă tot mai obosite. Totuşi, prin îmbunătăţirea dietei, oamenii pot să crească nivelul aportului lor energetic.

Oamenii mănâncă din diverse motive, pornind de la simpla senzaţie de foame şi terminând cu dineurile servite în timpul diverselor activităţi sociale. Procesul de digestie asigură energia necesară organismului pentru repararea şi înnoirea celulelor.

Toate tipurile de nutrimente sunt necesare pentru a crea energie, dar în timpul acestui proces energetic, desfăşurat la nivel celular, unele dintre acestea au un rol mai mare decât celelalte.

Mineralele, vitaminele, aminoacizii şi acizii esenţiali sunt descompuşi în molecule în timpul procesului digestiv. Nutrimentele şi glucoza astfel obţinute sunt filtrate de membrana celulară şi eliberate în fluxul sangvin, după care ele sunt asimilate de celulele organismului.

Nutrimentele cu rol probiotic ajută la sinteza vitaminei B din alimente, dar, totodată, se depozitează în mici cantităţi de rezervă ce pot fi utilizate ulterior de organism. Ele asigură şi extracţia magneziului din alimente. Cele mai bune surse de nutrimente probiotice sunt varza, iaurtul, tomatele, ceapa, usturoiul şi bananele.

Magneziul acţionează ca un element care transportă glucoza până la celule, unde aceasta este absorbită şi transformată în acid piruvic, un produs intermediar de metabolism al glucidelor, grăsimilor şi aminoacizilor care contribuie la eliberarea energiei. Alimentele ce conţin cele mai mari cantităţi de magneziu sunt ovăzul, orezul, quinoa, seminţele de dovleac şi cele de floarea soarelui, nucile, lintea şi frunzele verzi ale leguminoaselor.

Cromul stimulează şi fortifică compoziţia insulinei. Alimentele bogate în crom sunt ficatul, carnea de pasăre, scoicile, broccoli, seminţele şi păstăile.

Vitamina B1 joacă un rol important în transformarea glucozei şi a grăsimilor în acid piruvic. Alimentele bogate în vitamina B1 sunt seminţele întregi, păstăile verzi de fasole, dar mai ales germenii de grâu, seminţele de floarea soarelui şi carnea slabă de porc.

Vitamina B2 ajută şi ea la conversia grăsimilor din organism în acid piruvic şi la mişcarea electronilor în jurul nucleelor din cadrul moleculelor, contribuind la impulsionarea fluxului energetic. Alimentele bogate în vitamina B2 sunt iaurtul, ouăle, peştele (în special păstrăvul şi tonul), broccoli, spanacul, avocado, carnea roşie şi cea albă de pui, dar şi germenii de grâu, seminţele de ovăz, de quinoa şi de secară.

Vitamina B3 contribuie la transformarea grăsimilor în acid piruvic şi la generarea de energie. Sursele cele mai indicate sunt alimentele bogate în proteine, precum carnea de pasăre, peştele, carnea roşie şi ficatul, castanele şi ciupercile. Totodată, alimentele bogate în triptofan (lactatele şi ouăle) cresc nivelul de niacin din organism.

Vitamina C este extrem de importantă în etapa finală a procesului de eliberare a energiei în organism, denumită "lanţul transferului de electroni". Alimentele indicate sunt fructele şi legumele proaspete, în special cireşele, citricele, pepenele, ananasul, căpşunele, ardeii, cartofii şi frunzele leguminoaselor verzi.

Biotina ajută la transformarea aminoacizilor din proteine în acid piruvic şi este vitală pentru procesul de descompunere a moleculelor de grăsimi, pentru a fi transformate în energie. Cele mai indicate alimente sunt ficatul, peştele, gălbenuşul de ou, soia, nucile, varza, cartofii, tomatele, morcovii şi avocado.