SIDA: Explicaţia reacţiei slabe a sistemului imunitar în faţa virusului HIV

Aceste rezultate, publicate miercuri în revista Nature, au fost obţinute de echipele de cercetători francezi de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), Institutul Pasteur şi Institutul Cochin, se afirmă într-un comunicat emis de CNRS şi Agence Nationale de Recherches sur le SIDA (ANRS), citat de AFP.

Celulele dendritice, prezente în piele, mucoase şi sistem limfoid, detectează prezenţa microbilor şi declanşează o reacţie imunitară - pe de o parte, emiţând semnale care permit declanşarea unei reacţii naturale de respingere, pe de altă parte, modificând structura "intrusului", pentru ca acesta "să conţină fragmente (antigeni) din celulele implicate în reacţia imunitară specifică", se afirmă în acelaşi comunicat.

În cazul infectării cu HIV-1, virusul cel mai răspândit care provoacă SIDA, aceste funcţii sunt îndeplinite în mod incomplet: virusul infectează incomplet celulele şi "diminuează astfel, probabil, intensitatea unei reacţii imunitare optimale" faţă de acel virus.

Celulele dendritice sunt infectate mai eficient de alte virusuri înrudite cu HIV-1, precum HIV-2 şi virusul simian SIV, care posedă o proteină virală particulară, ce nu este conţinută de HIV-1, denumită proteina VPX.

Cercetătorii francezi, a căror activitate a fost coordonată de Monsef Benkirane, de la Institut de Génétique Humaine din cadrul CNRS din Montpellier (Franţa), au remarcat faptul că celulele dendritice sunt mult mai sensibile la infectarea cu HIV-1 atunci când sunt "manipulate" pentru a conţine proteina VPX specifică virusurilor HIV-2 şi SIV. Ei au izolat astfel proteinele celulare care interacţionează cu VPX şi au identificat în acest fel o nouă proteină, denumită SAMHD1.

Potrivit autorilor studiului, această proteină "inhibă toate etapele primare ale ciclului viral, împiedicând astfel multiplicarea virusului". Ea este aceea care "limitează capacitatea virusului HIV-1 de a infecta celulele dendritice" şi care permite acestui virus "să scape de reacţia imunitară".

Descoperirea savanţilor francezi "deschide noi perspective în cercetarea fundamentală", dar şi pentru echipele care încearcă să obţină un vaccin terapeutic şi preventiv, care vizează celulele dendritice.