Sonda Beagle 2, regăsită intactă pe Marte, la 11 ani de la dispariţie

"Beagle 2, pe care o consideram pierdută din 2003, a fost descoperită parţial deschisă pe suprafaţa planetei", a explicat UK Space Agency, agenţia spaţială britanică, într-un comunicat.

Dispariţia modulului marţian a pus o lumină negativă asupra misiunii Mars Express, prima explorare a unei alte planete a Sistemului Solar lansată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care continuă şi în prezent.

Sonda Beagle 2 a fost declarată oficial pierdută definitiv pe 6 februarie 2004.

Dovada privind semi-succesul său a fost oferită de imaginile de înaltă rezoluţie realizate de sonda americană Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), care se află pe orbita marţiană din anul 2006.

Imaginile atestă că micul modul Beagle 2, cu o greutate de circa 70 de kilograme, nu s-a dezintegrat la impactul cu solul marţian, contrar celor crezute de oamenii de ştiinţă.

De fapt, motorul de concepţie britanică a reuşit să aducă sonda la sol, aparent intactă, la cinci kilometri de bazinul prăfos Isis Planitia, locul prevăzut pentru atingerea suprafeţei lui Marte.

După separarea lui Beagle 2 de sonda Mars Express, care a călătorit prin spaţiu şase luni şi peste 400 de milioane de kilometri pentru a intra pe orbita lui Marte, savanţii au pierdut orice contact cu modulul care a ajuns, după cum s-a dovedit vineri, pe suprafaţa planetei.

"Fazele complexe de apropiere, coborâre şi aterizare par să se fi derulat perfect, dar se pare că în faza finală Beagle 2 a avut probleme", a comentat David Parker, şeful Agenţiei spaţiale britanice.

După deschiderea paraşutelor şi a sistemelor gonflabile de protecţie la aterizare (airbag-uri, n.r), Beagle 2, care avea forma asemănătoare unui disc la intrarea în atmosfera marţiană, trebuia să-şi deschidă "petalele" dotate cu captatoare solare, pentru alimentarea cu energie, şi să înceapă să comunice cu ajutorul unei antene.

Nu se poate vorbi despre "un eşec total". "Cel puţin, a avut loc o atingere a suprafeţei lui Marte", a subliniat, vineri, directorul general al ESA, Jean-Jacques Dordain, într-o declaraţie de presă susţinută la Paris.

"Putem face doar speculaţii" referitor la motivul exact al nereuşitei, a spus directorul misiunii Beagle, Mark Sims, de la Universitatea din Leicester, într-un interviu pentru BBC.

Cu toate acestea, savantul a invocat "cel mai mare ghinion". "Poate o lovitură mai dură a afectat structura... sau o funcţionare defectuoasă a unui airbag", a mai spus Mark Sims.

Cercetătorul britanic Colin Pillinger, considerat tatăl lui Beagle 2, care a murit în luna mai 2014, ar fi recurs la o "analogie fotbalistică", un sport pe care îl adora, pentru a descrie vestea nesperată anunţată vineri, potrivit văduvei sale. Pillinger ar fi comparat "aterizarea reuşită, (dar) însoţită de o incapacitate de a comunica, cu "un şut spre bara transversală", potrivit văduvei acestuia.

Sonda spaţială Mars Express, lansată pe 2 iunie 2003 de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete Soyuz-Fregat, avea ca scop principal căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, o ipoteză susţinută de mult timp de amatorii de literatură ştiintifico-fantastică.

Modulul Beagle 2, dotat cu o foreză, ar fi trebuit să preleveze eşantioane de sol marţian de la o adâncime de doi metri.

Sonda Mars Express, aflată pe orbita marţiană din 2003, a efectuat mai multe observaţii ştiinţifice de la dispariţia modulului şi până în prezent.

Satelitul ştiinţific a putut studia atmosfera planetei, vântul solar, structura planetei şi geologia acesteia. Sonda a realizat o hartă color şi în relief a vulcanilor, rifturilor, văilor, calotelor polare şi a câmpurilor de dune marţiene.

În vara anului 2008, Phoenix, a şasea sondă americană care a ajuns pe suprafaţa lui Marte, a descoperit gheaţă la mică adâncime în sol.

Explorarea spaţială continuă. La începutul lunii decembrie, NASA a lansat cu succes capsula Orion, pentru un zbor de test, primul vehicul spaţial de la programul Apollo şi până în prezent, care va putea transporta un echipaj uman dincolo de orbita terestră, în jurul Lunii, iar, într-o zi, poate către Marte.

Modulul regăsit pe Marte a fost botezat după HMS Beagle, nava la bordul căreia naturalistul britanic Charles Darwin, autorul celebrei teorii a evoluţiei speciilor, a navigat în oceanul Pacific în anii 1830.