Sonda japoneză Akatsuki a ratat întâlnirea cu Venus. Următoarea tentativă va fi peste şase ani

"Am încercat să o manevrăm, pentru a plasa sonda pe orbită, însă am ajuns la concluzia că nu putem face acest lucru", se afirmă în comunicatul emis de JAXA.

Agenţia japoneză va alcătui o comisie pentru a ancheta cauzele acestui eşec, înregistrat după o serie de succese răsunătoare şi care "îndoliază" ambiţiile spaţiale nipone.

JAXA a recunoscut că Akatsuki "a ratat întâlnirea" cu Venus şi că ar fi iluzoriu să se creadă că sonda ar putea reveni pe orbita dorită într-o perioadă scurtă de timp.

Centrul de control al zborurilor spaţiale, situat la Sagamihara, în apropiere de Tokyo, păstrează totuşi controlul asupra sondei şi poate să-i regleze viteza. "Akatsuki se va apropia din nou de Venus peste aproximativ şase ani, oferindu-ne astfel o nouă ocazie", a declarat Hitoshi Soeno, purtător de cuvânt al agenţiei spaţiale japoneze.

Tehnicienii niponi vor minimaliza consumul de energie pentru a prelungi durata de funcţionare a echipamentelor de la bordul sondei. Şeful proiectului, Masato Nakamura, are în vedere o nouă tentativă de plasare a sondei pe orbita lui Venus, atunci când Akatsuki se va afla într-o poziţie adecvată, în intervalul decembrie 2016 - ianuarie 2017.

Lansată pe 20 mai, cu ajutorul rachetei nipone H-2A, sonda Akatsuki ("Zori", în limba japoneză) a efectuat fără probleme călătoria până la "planeta fierbinte", considerată de specialişti "sora geamănă" a Terrei, datorită taliei şi masei acesteia.

În apropiere de Venus, motoarele sondei Akatsuki au intrat în modul de funcţionare inversat, pentru a încetini viteza acesteia şi pentru a o ajuta să intre în câmpul gravitaţional al planetei.

JAXA a încercat încă de marţi să confirme plasarea sondei pe orbita venusiană, însă problemele tehnice înregistrate la nivelul sistemelor de comunicare au împiedicat-o timp de câteva ore să facă acel anunţ.

După ce contactul a fost restabilit, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, savanţii japonezi au constatat că sonda Akatsuki se afla într-o stare bună de funcţionare, dar nu se afla în locul în care ar fi trebuit să fie poziţionată.

Potrivit primelor informaţii, perioada de navigaţie în modul de funcţionare inversat a fost inferioară celei programate, având o durată de doar 2-3 minute, în loc de 12 minute, aşa cum era prevăzut.

Misiunea sondei Akatsuki, denumită Venus Climate Orbiter PLANET-C, pregătită încă din 2001, va completa observaţiile făcute de Venus Express, un satelit trimis în spaţiu la sfârşitul anului 2005 de Agenţia spaţială europeană, care a ajuns la destinaţie în primăvara anului 2006.

Japonia a încercat deja, în 1998, să plaseze o sondă - Nozomi ("Speranţă", în limba japoneză) - în apropiere de Marte, însă o serie de probleme tehnice au pus capăt acestei misiuni înainte de ajungerea sondei la destinaţie.

"Inevitabil, eşecul sondei Akatsuki va avea consecinţe asupra unui alt proiect: trimiterea unei sonde către Mercur în 2014", se afirmă în cotidianul nipon Nikkei.

Acest eşec a fost înregistrat la puţin timp după succesul neaşteptat al unei misiuni precedente, în cadrul căreia sonda Hayabusa a reuşit să se plaseze pentru o scurtă perioadă de timp pe asteroidul Itokawa, de unde a colectat eşantioane de praf, după o odisee spaţială de şapte ani şi aproape şase miliarde de kilometri, marcată de o serie impresionantă de probleme tehnice, miraculos rezolvate de ingenioşii ingineri japonezi.