Sonda Rosetta a intrat în hibernare. Pe 20 ianuarie 2014 va avea o întâlnire cu o cometă

Sonda se va "trezi" pe 20 ianuarie 2014, cu scopul de a ajunge câteva luni mai târziu la destinaţia ei finală, cometa 67/P Churyumov-Gerasimenk.

Sonda Rosetta, care a început în 2004 acest periplu de peste 7 miliarde de kilometri în spaţiu, a fost programată să intre într-un "somn profund", o stare de "hibernare" în timpul căreia "toate instrumentele şi cea mai mare parte dintre sistemele ei de control vor rămâne tăcute", se afirmă în comunicatul emis de ESA.

Panourile solare ale sondei, care, în prezent, se află la 549 de milioane de kilometri de Terra, nu mai produc suficientă energie pentru funcţionarea sondei, acesta fiind de altfel motivul pentru care ea a fost plasată în această "hibernare" pentru 31 de luni. Comanda finală de intrare în această stare a fost trimisă miercuri, la ora 12.58 GMT.

Doar computerul de bord şi câteva aparate de încălzire vor rămâne în activitate pentru a evita îngheţarea completă a sondei în timp ce aceasta îşi continuă drumul pe o orbită care o va plasa la o distanţă de 660 de milioane de kilometri de Soare, iar apoi la o distanţă de 790 de milioane de kilometri de Soare.

Pe 20 ianuarie 2014, o comandă specială va "trezi" sonda Rosetta, care va trimite spre Terra un mesaj în care va confirma această ieşire din starea de hibernare.

După aceea, Rosetta se va apropia de cometa 67/P Churyumov-Gerasimenk, pe nucleul căreia sonda va plasa modulul Philae, în noiembrie 2014. Această "întâlnire" cu cometa menţionată le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia sistemului nostru solar în primele momente după naşterea lui.

Rosetta a fost lansată în cadrul unei veritabile "misiuni de arheologie spaţială", a declarat în 2010 Marcello Coradini, directorul departamentului de explorare robotizată din cadrul ESA. Numele sondei provine de la piatra care l-a inspirat pe Champollion să descifreze hieroglifele egiptene.

În iulie 2010, Rosetta a survolat asteroidul Lutetia, a cărui orbită se află între Marte şi Jupiter, realizând o serie importantă de fotografii ale acestui mic corp ceresc cu o formă neregulată.