Sonda spaţială IBEX, lansată cu succes în spaţiu

Sonda spaţială IBEX (Interstellar Boundary Explorer) a fost lansată cu succes duminică, iar totul "pare să decurgă foarte bine până în prezent", conform declaraţiei lui Omar Baez, responsabil adjunct cu lansările în cadrul NASA.

Sonda IBEX, cu o greutate de 462 de kilograme, are la bord instrumente care îi vor permite cartografierea unei zone vaste de turbulenţe şi de furtuni de câmpuri magnetice, în care particulele vânturilor solare calde se ciocnesc cu particulele provenind de la celelalte stele din galaxia noastră, Calea Lactee.

Zonele de la graniţa spaţiului interstelar, adeseori considerate ca fiind limitele unui sistem solar, sunt esenţiale pentru oameni, pentru că "ele protejează de cea mai mare parte a razelor galactice periculoase", a explicat David McComas, directorul ştiinţific al misiunii NASA şi profesor de ştiinţe spaţiale în cadrul Institutului de Cercetări Southwest din San Antonio.

Fără aceste zone, razele ar afecta orbita terestră şi ar face ca zborurile umane în spaţiu să fie mult mai dificile, a explicat McComas.

Singurele informaţii de care dispun specialiştii despre limitele sistemului nostru solar sunt cele furnizate de sondele Voyager 1 şi Voyager 2, lansate în 1977 şi care funcţionează şi în prezent.

După ce au survolat succesiv planetele Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, cele două sonde îşi vor continua odiseea lor spaţială, îndepărtându-se tot mai mult de sistemul nostru solar.

În decembrie 2004, Voyager 1 a atins zona denumită "şocul terminal", de la marginea sistemului solar, în care vânturile solare încep să se amestece cu gazele şi cu praful interstelare.

Voyager 1 şi-a continuat drumul şi a trecut de heliospaţiu, o zonă cuprinsă între şocul terminal şi heliopauză, limita extremă a sistemului solar.

În 2007, Voyager 2 a ajuns şi ea în heliospaţiu, iar instrumentele ei de măsurare au transmis multe date despre această zonă. Voyager 2 va intra în heliopauză în anul 2010.

NASA păstrează contactul cu cele două sonde prin puternicele antene de comunicare în spaţiu, dar, începând din 2020, contactul cu Voyager 1 şi 2 va fi iremedial pierdut, din cauza degradării generatoarelor lor de plutoniu.