Sonda spaţială Rosetta va face o manevră riscantă pentru a se apropia de cometa "Ciuri"

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), weekendul trecut, după ce a ieşit din "hibernare" şi a transmis un semnal către Terra, informează Reuters. Robotul a realizat o coborâre istorică pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", în noiembrie 2014, însă structura sa a avut de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Citeşte şi: Robotul spaţial Philae s-a "trezit" şi a contactat Pământul

Citeşte şi: CNES a realizat un al doilea contact cu robotul european Philae - VIDEO

Pe măsură ce cometa "Ciuri" se apropie tot mai mult de Soare, cercetătorii speră că Philae va putea să înmagazineze suficientă energie în bateriile sale şi să îşi reia experimentele programate.

Dar, pentru a primi datele transmise de robot, sonda Rosetta va trebui să se apropie de cometă - pe o orbită de circa 180 de kilometri. În prezent, sonda europeană orbitează cometa "Ciuri" la o altitudine cuprinsă între 220 şi 240 de kilometri.

Această manevră este considerată una riscantă, deoarece, pe măsură ce cometa se apropie tot mai mult de Soare - va ajunge la o distanţă minimă faţă de Soare pe 13 august -, "Ciuri" va emite tot mai mult praf şi gaze care riscă să obtureze echipamentele pe care Rosetta le foloseşte pentru a se orienta în spaţiu.

Oamenii de ştiinţă speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Cometa "Ciuri" se apropie tot mai mult de Soare - în prezent se află la o distanţă de 210 milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reuşit să iasă din starea de hibernare graţie ameliorării coeficientului de luminozitate şi creşterii temperaturii ambientale.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Robotul Philae a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziţionare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcţioneze suficient de bine pentru a permite robotului să îşi continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de "hibernare" pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui "să moară de cald" anul acesta, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Cercetătorii de la ESA au cerut însă o prelungire a misiunii sondei spaţiale până în septembrie 2016 - în acel moment, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.