Staţia Spaţială Internaţională – secretul pentru reuşita zborurilor către Marte

Prelungirea termenului de valabilitate al ISS – un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la care participă 16 state, aproape finalizat la peste un deceniu de la debutul lucrărilor de asamblare pe orbită – a reprezentat o ipoteză surprinzătoare pentru comisia prezidenţială de anchetă care analizează programul spaţial american.

Raportul comisiei de anchetă va fi prezentat Casei Albe în cursul acestei săptămâni, dar conţinutul lui va fi făcut public, cel mai devreme, la mijlocul lunii septembrie.

Aceeaşi comisie de anchetă a declarat că bugetul anual al NASA, în valoare de 18 miliarde de dolari, din care jumătate este alocat proiectelor spaţiale cu echipaj uman, este cu trei miliarde de dolari mai mic decât bugetul anual al programului Constellation, de explorare a Lunii şi a spaţiului, care ar urma să debuteze după ce agenţia americană va retrage din circulaţie actuala flotă de navete şi va renunţa la ISS.

Rachetă rusească lansată spre Stația Spațială Internațională cu un astronaut american la bord

Astronauții americani, blocați din iunie 2024 pe Stația Spațială Internațională, se întorc pe Pământ

"NASA are nevoie de ISS", a declarat Julie Robinson, unul dintre coordonatorii ştiinţifici ai acestui proiect. "O şedere de şase luni la bordul staţiei va fi echivalentă cu o călătorie de şase luni, în condiţii de microgravitaţie, către Marte, în viitor", a spus aceasta.

Cercetătorii încearcă să găsească soluţii pentru a contracara efectele negative ale expunerii la radiaţia cosmică, precum scăderea densităţii osoase, şi celelalte efecte ale petrecerii îndelungate a timpului în spaţiu. Ei consideră că ISS trebuie să rămână funcţională cel puţin până în 2020, pentru ca să se asigure că "următorul pas dincolo de orbita joasă terestră va fi un unul sigur pentru umanitate".

NASA intenţionează să cheltuiască aproximativ 2,5 miliarde de dolari în fiecare an pentru misiunile ei la bordul ISS, până în 2015.

Dezmembrarea ISS la doar cinci ani după finalizarea asamblării ei i-ar supăra pe partenerii Statelor Unite – Rusia, Europa, Japonia şi Canada – care au investit masiv în acest proiect spaţial şi care urmăresc în prezent să obţină anumite rezultate, au explicat membrii Human Space Flight Committee, în timpul audierilor publice.

Între timp, duminică, naveta Discovery, având la bord şapte astronauţi, s-a conectat la bordul ISS, de care va rămâne fixată timp de nouă zile. Discovery a adus la bordul ISS mai multe tone de materiale, hrană şi piese pentru Staţia Spaţială. Printre altele, Discovery a transportat un congelator pentru conservarea rezultatelor cercetărilor efectuate la bordul ISS, dar şi o bandă de alergare. Având, din mai, şase astronauţi la bord, în loc de trei, a devenit dificilă programarea unei şedinţe de exerciţii fizice pe singura bandă de alergare care există pe ISS. Banda de alergare a fost botezată Stephen Colbert, după numele unui cronicar şi actor de comedie popular în SUA, în urma unui sondaj realizat de NASA.

Naveta Discovery este aşteptată să aterizeze la Centrul spaţial Kennedy din Florida pe 10 septembrie.

După misiunea Discovery, NASA va mai avea la dispoziţie doar şase zboruri înainte de retragerea din circulaţie a flotei sale spaţiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010, care marchează sfârşitul acestui program spaţial şi, totodată, data la care asamblarea ISS va fi finalizată.

În octombrie 2010 vor expira contractele celor circa 1.200 de angajaţi care lucrează pentru misiunile celor trei navete spaţiale americane.