Stephen Hawking sfidează ştiinţa: Când era tânăr i s-a spus că va muri în curând şi duminică împlineşte 70 de ani

Stephen Hawking, al cărui bestseller "Scurtă istorie a timpului", publicat în 1988, s-a vândut în milioane de exemplare, nu este însă naiv: "Sunt sigur de faptul că handicapul meu a avut o anumită legătură cu celebritatea mea", a declarat savantul pe site-ul său.

"Oamenii sunt fascinaţi de contrastul dintre capacităţile mele fizice foarte limitate şi natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez", a adăugat astrofizicianul britanic, imobilizat într-un scaun cu rotile şi care poate să se exprime doar cu ajutorul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise "din ce în ce mai neîndemânatic" şi cădea "de multe ori aparent fără niciun motiv".

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. "Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc", îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. "Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar", afirmă Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative.

"Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile" sale din domeniul fizicii, întrucât "el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie", a precizat Martin Rees, fostul director al Royal Society, care va participa, duminică, la Cambridge, la o conferinţă organizată în onoarea lui Stephen Hawking.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat "The Grand Design", publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

Pentru americanul Kip Thorne, unul dintre vechii lui colaboratori, Stephen Hawking a reuşit performanţa de a-şi transforma handicapul într-un atu.

Atunci când "şi-a pierdut capacitatea de a-şi mişca mâinile şi nu mai putea să rezolve ecuaţii pe hârtie, a compensat acest handicap antrenându-se pentru a jongla, mintal şi cu mare viteză, cu concepte complexe. Această capacitate i-a permis să găsească soluţii la probleme de fizică pe care nimeni nu putea să le rezolve şi pe care, probabil, nu ar fi putut să le rezolve fără această dexteritate nouă", a declarat Kip Thorne, într-un interviu acordat cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a lui Hawking.

Dorind să popularizeze în rândul publicului larg teoriile sale complexe, astrofizicianul britanic a cunoscut un succes uriaş la scară planetară graţie volumului său "Scurtă istorie a timpului".

Notorietatea câştigată i-a permis să apară chiar şi în serialul de desene animate "Familia Simpson". "Teoria dumneavoastră despre un Univers în formă de gogoaşă este fascinantă, Homer", spune personajul Stephen Hawking într-unul dintre episoadele acestui show de televiziune.

Copleşit cu întrebări venind din lumea întreagă, cu ocazia aniversării sale, astrofizicianul britanic consideră că "cea mai mare descoperire ştiinţifică a tuturor timpurilor" ar fi descoperirea unor forme de viaţă extraterestră. "Dacă ei (extratereştrii, n.r.) ar decide să ne viziteze, rezultatul ar fi similar cu acela generat de sosirea europenilor în America. Nu s-a terminat prea bine pentru amerindieni", a subliniat savantul britanic într-o înregistrare ce a fost difuzată, vineri, de postul BBC.

Invitat de jurnaliştii de la publicaţia New Scientist să precizeze subiectul care îi ocupă cel mai mult gândurile, eminentul savant britanic a răspuns: "Femeile. Ele reprezintă misterul total".

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre Univers şi gravitaţie, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului" (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului "George şi cheia secretă a universului" (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii - Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.