Stomacul japonezilor conţine câteva bacterii care îi ajută să digere mai uşor porţiile de sushi

Această descoperire ilustrează diversitatea metagenomului uman, care numără circa 100.000 de miliarde de microbi în tubul digestiv.

Cercetătorii de la Universitatea Pierre-et-Marie Curie (UPMC) din Paris şi de la Staţia biologică marină Roscoff din Bretania au descoperit că bacteria Zobellia galactanivorans conţine o enzimă capabilă să separe în două părţi o moleculă de amidon denumită Prophyrin, prezentă în algele roşii din familia Prophyra.

Oamenii de ştiinţă au constatat apoi că genele implicate în metabolizarea acestei enzime erau prezente şi în bacteria Bacteroides plebeius, detectată până de curând doar în organismul locuitorilor din arhipelagul nipon.

Cercetătorii francezi consideră astfel că Bacteroides plebeius a împrumutat, prin schimb de material genetic, genele bacteriei care trăieşte în algele roşii.

Respectând principiile selecţiei speciilor descrise de Darwin, exemplarele de Bacteroides plebeius care au posedat gena importantă au avut şanse mai bune de supravieţuire decât celelalte atunci când erau expuse unui regim alimentar specific nipon.

Japonezii consumă, în medie, 14 grame de alge în fiecare zi, iar cele din familia Porphyra sunt cele mai importante din dieta niponă. Rolul algelor în alimentaţia japoneză este documentat de multă vreme. În secolul al XIX-lea, aceste alge reprezentau, de exemplu, un mijloc de plată a impozitelor.

Sushi este un preparat specific gastronomiei japoneze. Principalul ingredient este orezul acrit cu oţet, combinat cu diverse alte elemente, gătite sau în stare crudă, cel mai adesea bucătarii niponi folosind peşte crud.