Studiu: Căldura extremă accelerează îmbătrânirea organismului

Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au analizat aproape 3.700 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani, pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă în corpul uman la nivel biologic atunci când este expus la căldură intensă pe termen scurt, mediu şi lung.

„Perioada prelungită de expunere la căldură intensă a crescut vârsta biologică cu 2,48 ani în perioada de şase ani a studiului conform indicatorului PCPhenoAge, cu 1,09 ani conform PCGrimAge şi cu 0,05 ani conform DunedinPACE”, se arată în studiu.

Practic, în loc ca organismul persoanelor studiate să îmbătrânească echivalentul a şase ani calendaristici, căldura ar fi putut îmbătrâni corpul lor până la 8,48 ani.

Studiu. Modul în care vă preparaţi cafeaua poate afecta nivelul colesterolului

Termoenergetica: Zeci de blocuri din Capitală rămân fără apă caldă și căldură

Experţii explică faptul că stresul termic poate modifica modelul genelor care sunt activate sau dezactivate, ceea ce, la rândul său, poate afecta rata noastră de îmbătrânire. Acest fenomen se numeşte epigenetică şi se referă la modul în care celulele noastre pot activa sau dezactiva anumite gene ca răspuns la factori de stres din mediu.

Studiul a analizat nivelurile de căldură la care ar fi fost expus fiecare participant în zonele lor geografice în perioada 2010-2016. Cercetătorii au folosit indicele de căldură din SUA pentru a evalua temperatura, de la atenţionare (zile până la 32°C), atenţionare extremă (32-39°C) şi pericol (39-51°C).

Efectul căldurii a fost evident în cei trei indicatori biologici folosiţi în cercetare. Aceşti indicatori diferă substanţial între ei, iar autorii sugerează că indicatorul PCPhenoAge poate capta un spectru mai larg al îmbătrânirii biologice, acoperind atât stresul termic pe termen scurt, cât şi pe cel pe termen lung.

„Pe măsură ce ne confruntăm cu un viitor mai cald, epigenetica noastră se va schimba ca răspuns. Mai este încă mult de lucru pentru a vedea cum ne putem adapta la aceste schimbări – sau dacă putem face acest lucru, în unele părţi ale lumii”, se arată în concluziile studiului.

Cercetarea a fost condusă de Rongbin Xu, cercetător în domeniul sănătăţii şi epigeneticii la Universitatea Monash, şi Shuai Li, profesor asociat de epidemiologie genetică la Universitatea din Melbourne, arată Science Alert.