STUDIU: Exersarea creierului menţine abilităţile cognitive pe termen lung

O cercetare condusă de Guvernul Statelor Unite a descoperit că persoanele cu vârsta de peste 74 de ani erau capabile să obţină performanţe mai bune de raţionament şi procesare a informaţiilor după practicarea unor exerciţii simple, ale căror efecte au fost observate şi la zece ani după aceea, informează dailymail.co.uk.

Cei 3.000 de participanţi din Baltimore au efectuat între 10 şi 12 şedinţe de antrenament, cu o durată de la 60 până la 75 de minute.

Publicat în Journal of the American Geriatrics Society, acest studiu asupra exersării cognitive, cel mai amplu de până acum, oferă speranţa că există metode de păstrare a capacităţilor cognitive, având în vedere că 76 de milioane de americani din generaţia "baby boom" încep să înainteze în vârstă.

Cu toate acestea, exerciţiile nu au ca scop să împiedice formele de demenţă cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar să stimuleze abilităţile cognitive, care slăbesc odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetătorii au constatat că, după cinci teste, persoanele care au beneficiat de exersarea creierului au avut performanţe cognitive mai bune decât cei care nu au realizat exerciţiile respective în planul memorării, raţionamentului şi procesării informaţiilor.

Deşi capacitatea de memorare crescută, observată după cinci ani, începea să slăbească în următorii cinci ani, capacităţile de raţionament şi procesare a informaţiilor s-au păstrat şi la zece ani după începerea exerciţiilor.

"Ceea ce am descoperit este uluitor", a afirmat geriatrul George Rebok, profesor la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, coordonatorul studiului.

"La zece ani după începerea exerciţiilor, există dovezi că efectele sunt durabile în ceea ce priveşte raţionamentul şi antrenarea vitezei", a adăugat George Rebok.

Participanţii la toate cele trei grupe de antrenament au declarat, de asemenea, că se descurcă mai uşor cu activităţile zilnice, cum ar fi luarea medicamentelor, gătitul şi administrarea finanţelor decât participanţii care nu efectuaseră exerciţiile cognitive.

Programele, dezvoltate de cercetători, s-au concentrat în cea mai mare parte pe strategiile de învăţare, destinate îmbunătăţirii performanţei cognitive.

De exemplu, exerciţiile de memorie îi învăţau pe subiecţi cum să îşi amintească liste de cuvinte, secvenţe şi idei principale, în timp ce exerciţiile de raţionament se concentrau pe recunoaşterea unor modele numerice.

În cadrul exerciţiilor de antrenare a vitezei, subiecţii au fost rugaţi să se concentreze asupra unui obiect principal de pe monitorul calculatorului şi să recunoască şi să identifice rapid obiectele de la marginea monitorului.